Arhiva Ianuarie, 2012

  • Vineri, 20 Ianuarie 2012

    Dezinformări ale Puterii: cum a miniţit Prefectura Capitalei că va fi furtună în ziua mitingului

    Foto: reporterul OTV Silviu Alupei împarte ziare propagandistice pentru a explica demonstranţilor de ce USL e la fel de mizerie ca PDL

    Următoarele dezinformări au fost distribuite sistematic de televiziunile TVR info, B1 TV, OTV, Realitatea, de ziarele Evz, România Liberă, Adevărul, siteuri de propagandă băsistă precum Reporter Virtual, pe Facebook dar şi jandarmeria, purtătorii de vorbe ai Puterii printre care Prefectura Capitalei dar şi infiltraţii  printre manifestanţii din stradă:

    Venită pe mail in comunicat oficial către presă de la Prefectura Capitalei:

    “Prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei a solicitat primarilor din Capitală să se pregătească pentru a reacţiona rapid, după ce Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor a emis informare meteo de vânt, începând cu data de 19 ianuarie 2012, orele 13 şi până pe 20 ianuarie 2012, orele 13. În intervalul menţionat vor avea loc intensificări ale vântului cu viteze de peste 55 km/h.”

    - Care vânt?

    De fapt atenţionarea era pentru judeţele din centrul ţării “în intervalul 19 ianuarie, ora 13:00 – 20 ianuarie, ora 13:00, în Crişana, Maramureş şi Transilvania, precum şi în Munţii Apuseni şi nordul Carpaţilor Orientali, în a doua parte a zilei de joi, va ninge, izolat abundent, iar vântul va avea intensificări locale, viscolind zăpada.”

    Altele la fel de nesimţite:

    1)O mie de manifestanti au venit in Piaţa Universităţii de la Arcul de Triumf, la Universitate au fost în total 1500 de oameni, la Arc au fost 7000 de oameni, 5000 de oameni etc. (Realitatea  TV, Adevărul)

    - În realitate au fost 1,5  km de bulevard lat de 15 de metri plin de oameni, de la arc până aproape de Muzeul Ţăranului Român. Un calcul simplu arată că fiecare om dacă ar fi ocupat lejer câte 1 m pătrat ar fi fost peste 20.000 de oameni la mitingul USL

    - De la Arc au plecat la Universitate cel puţin 3000 de oameni pentru că atunci nu îmi explic cum de cu două seri înainte jandarmeria anunţa că pe trotuarul de la Naţional sunt 1000 de oameni şi acum erau pline şi strada şi piaţa

    2)Demonstranţii de la Universitate au fost plătiţi cu 50 de lei sau manifestă împotriva întregii clase politice

    - Am fost aproape în fiecare seară acolo şi numai o experienţă directă cu oamenii de acolo şi în discuţiile cu ei poţi să îţi dai seama foarte mulţi dintre ei nu sunt nişte oligofreni plătiţi

    3)În ziua a şaptea de protest cei de la Universitate i-au primit cu ostilitate pe cei de la Arcul de Triumf (TVR -info)

    - de fapt o parte dintre cei de pe trotuar au îmbrâncit jandarmii pentru a li se altătura celor din stradă, restul au rămas pe loc pentru că aveau fiecare grupul lor, nimeni nu s-a bătut cu nimeni.  Singurii violenţi au fost jandarmii care au încercat să îi oprească pe cei de pe stradă cu forţa

    4)Huliganii au fost plătiţi de USL (EVZ)

    - se vede în imaginile de la TV cum unul dintre cei prinşi de jandarmi avea în mână un afiş alb cu mesaj PDL – USL -aceeaşi mafie apoi suporterii de lângă clădirea Universităţii care au dat foc şi au aruncat fumigene strigau PDL-USL – aceeaşi mizerie

    5)Protestatarii, care strigă PDL=USL = aceeşi mizerie = mafie, sunt veniţi spontan în Piaţă(toate televiziunile şi ziarele băsiste)

    Cine a fost printre ei ştie că sunt ai Noii Drepte (simpatizantă PDL), ai Partidului Poporului(fost al lui Dan diaconescu) (cei cu Legea Cojocaru care împart pliante la ieşirea de la metrou la Teatrul Naţional), ai Partidului Poporului Dan Diaconescu care au pe unii cu portavoce şi zilnic stau vizavi de Teatrul Naţional,

    6)Ziarul “Golanul” este un ziar al protestelor libere de la Universitate

    - după cum se poate vedea din fotografie ziarul este creaţia partidului lui Dan Diaconescu de vreme de reporterul OTV Silviu Alupei (care şi-a lăsat barbă ca să nu îl recunoască lumea) este cel care împarte “fiţuica”

    7)”Noua dreaptă” care a venit la Universitate este apolitică

    - probabil că lumea a uitat cum la alegerile din 2009 Noua Dreaptă juisa că Băsescu a câştigat în Basarabia, acum se dau independenţi

    8) Ponta va petrece protestele la Monte Carlo la raliu(EVZ)

    Ponta a fost la mitingul USL

    9) Oprescu a decis să interzică prin hotărâre locală mitingurile de la Universitate (OTV)

    E prea imbecila. No comment :]]

  • Luni, 16 Ianuarie 2012

    Veţi ajunge să îi regretaţi pe huligani

    Pană acum câţiva ani credeam că dacă 100.000  de oameni se adună în Piaţa Universităţii şi spun “nu” Puterii, acea putere, oricare ar fi ea, se retrage. M-am înşelat. Băsescu vrea 5 milioane în piaţă ca să plece. În contextul asta, cred că ceea ce s-a întâmplat duminică a fost un rău necesar. Da, da, ştiu violenţa este condamnabilă, da, Petre de la Antena 3 nu trebuia să îşi ia pumni în cap, da, nu trebuia să se dea foc la tot pe kilometri întregi.

    Dar hai să lăsăm puţin ipocrizia. Duminică, pe fondul şi cu ajutorul faptelor antisociale ale huliganilor ălora, am avut un Protest, despre care s-a vorbit în toată lumea şi de care celor de la putere le-a fost un pic teamă. Ieri, deşi au fost mai mulţi şi paşnici, aşa cum şi-au dorit toţi analiştii pe la toate televiziunile, am avut un protest simpatic, plin de simbolistică ineptă (sicriul, papuşa basescu, piraţii etc.) care a amintit de demonstraţiile sindicaliste din vara trecută, lipsite de vreun potenţial efect. Este totuşi de lăudat că “Jos Băsescu” s-a auzit destul de putermic şi ieri.

    Cât de “paşnic” va fi însă protestul de mâine? Presupun că se va face rost şi de autorizaţie. Ce frumos. Oamenii vor purta pancarte autorizate. Toată lumea îşi va trece numele pe o listă care va fi înmânată şefului jandarmeriei pentru a trimite ulterior amenzile. Protestul va dura fix cât scrie pe autorizaţie. Protestatarii vor sta într-un ţarc bine delimitat de gărduleţe montate pe toate părţile. Nimeni nu va mai încerca să ajungă în stradă, iar circulaţia(de altfel obsesia din ‘90 până în prezent a forţelor de ordine) nu va mai fi perturbată. Demonstranţii vor asculta discursurile prea-pline de platitudini ale liderilor sindicali (nearestaţi încă) şi nu vor striga prea tare pentru a nu tulbura liniştea celor care dorm în blocuri. Bravo, protestul asta chiar îl va da jos pe Băsescu, nu-i aşa?

  • Luni, 09 Ianuarie 2012

    S-a stins dr. Mihaela Enescu – O viaţă a alinat suferinţele copiilor dar pe ale ei nu le-a putut alina

    O mână de om, dar un vulcan de energie. Acum 15 ani am cunoscut-o pe dr. Mihaela Enescu şi mi s-a lipit de suflet din prima clipă. Nici nu putea fi altfel. Un om atât de blajin care emana atâta căldură sufletească. Şi, paradoxal, dar, în acelaşi timp, un om atât de energic. Nu stătea locului o secundă. În două minute era dintr-un capăt al secţiei în celălalt, mereu dispusă să rezolve problemele. Ştia numele fiecărui micuţ pacient. Pentru fiecare avea o vorbă bună sau o bombonică. Şi nu doar ea le cumpăra micilor ei pacienţi dulciuri. Îi „educase” pe toţi jurnaliştii care veneau acolo pentru interviuri să nu vină niciodată cu „mâna goală”. Să aducă puţină alinare copiilor chinuiţi de boală, să nu-i considere doar un subiect de presă.

    Zonă tampon între profesor şi…lumea dezlănţuită

    Şi-a trăit viaţa aducând lumină şi alinare într-o lume a suferinţei – Secţia de Chirurgie Plastică şi Arsuri a Spitalului Grigore Alexandrescu, condusă de soţul ei, prof. dr. Dan Mircea Enescu, actualul manager al unităţii. Şi totuşi, nedreptatea a fost posibilă: propria suferinţă nu şi-a putut-o alina. Era un fel de zonă tampon între „domnul profesor” – cum îi spunea ea soţului când vorbea despre el – şi lumea dezlănţuită. Prelua o mulţime de sarcini, căuta să-i uşureze viaţa, să-i dea răgaz pentru a se putea preocupa doar de soarta micuţilor pacienţi chinuiţi de dureri. Întotdeauna i se lumina privirea când vorbea despre soţul ei. Îl admira nespus ca medic şi ca om. Se vedea din gesturi, din tot ceea ce făcea.

    În 98, operată de soţ

    În aprilie 2010, într-un interviu, profesorul Dan Enescu îmi mărturisea că a trăit şi experienţa de a avea „sub bisturiu” un membru al familiei: “În 1998 am operat-o pe soţia mea Mihaela. A fost decizia  ei. În mine a avut cea mai mare încredere.  Fiind  şi ea medic a vrut cu anestezie locală pentru a fi conştientă şi a putea comunica pe toată durata intervenţiei. Pentru mine emoţiile mari au fost înainte de a intra în sală. Este un om drag, nu un pacient oarecare. Nu puteam privi doar profesional. Componenta emoţională era covârşitoare. Însă, când am început operaţia a dispărut această stare şi m-am gândit doar cum să-mi fac cât mai bine meseria”.

    M-a sunat când i-a intrat fiica la facultate
    În 2002, la Primul Congres Internaţional al Societăţii Academice Române de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie reconstructivă, familia Enescu şi-a adus şi fiica, pe atunci o fetiţă cu părul lung, prins în codiţe şi cu o rochiţă albă, ca de prinţesă. Familiarizată probabil cu astfel de evenimente, micuţa s-a simţit în largul ei printre atâtea somităţi. De atunci nu am mai văzut-o până când i-am zărit poza de adolescentă pe biroul tatălui ei. Şi, acum doi ani, doctoriţa Mihaela Enescu m-a sunat, fericită, să-mi spună că puiul ei a intrat la facultate. Era tare mândră de familia ei pe care o ocrotea cu toată căldura sufletului.

    O boală nemiloasă, cu evoluţie fulminantă, a ţintuit-o la pat, legată de aparate, a rupt-o de lume, de micuţii ei pacienţi şi de familia pe care era foarte mândră de felul în care şi-o clădise şi pe care o venera. Şi, din păcate, ieri noapte, a dus-o într-o altă lume. Probabil o lume mai bună.

    Pediatrul Mihaela Enescu a fost o femeie cu vocaţie de MAMĂ şi un medic cu vocaţie de OM.
    Dumnezeu s-o odihnească!

  • Joi, 05 Ianuarie 2012

    De ce nu se poate tolera prostia

    Pentru mine perioada asta a anului, care abia a trecut, este una a enervării supreme. Spun asta pentru că în acelaşi timp cu sărbătorile de iarnă se înteţeşte festivalul prostiei şi devine din ce în ce mai greu de suportat. Fără excepţie, în fiecare an “de Crăciun fii mai bun” se confundă 100% cu “de Crăciun fii mai prost”. Îndemnul creştin la toleranţă este perceput ca un avantaj de către toţi imbecilii care simt că e momentul lor de graţie în care pot fi proşti fără ca nimeni să aibă curajul să îi taxeze.

    Nu sunt religios, dar  mai demult am citit destule cărţi de profil, însă nu am găsit nicăieri scris că este de datoria fiecărui creştin să fie tolerant cu imbecilii. A întoarce obrazul celălalt nu este o recomandare pentru confruntarea cu un cretin, ci cu un individ care îţi doreşte răul, fie că este sau nu conştient de asta. Cei “săraci cu duhul” sunt în fapt neştiutorii,  nicidecum ignoranţii obraznici. Personajul biblic Iisus nu este nicidecum un hipiot de secol 21, redus mintal, care îndeamnă lumea să tolereze, ghiolbanii, cocalarii, brutele nesimţite şi analfabete, găinarii şi curvele vulgare care de Crăciun, de Paşte sau… de sanchi, simulează sensibilitatea, tăria de caracter şi inteligenţa.

    Cu toate acestea, în ţărişoara asta, în care majoritari sunt, fără îndoială, cei enumeraţi mai sus, falsa toleranţa este pe buzele tuturor. Cretinii  sunt imediat contextualizaţi şi înţeleşi ca fiind astfel “lăsaţi de bunul Dumnezeu” şi cine ce are cu ei. Actele lor de prostie, mici sau mari, de altfel  imposibil de tolerat de către o fiinţă inteligentă, sunt rapid clasificate ca simple erori comise din neatenţie, oboseală sau pură şi nevinovată neştiinţă.

    Spuneam în titlu că prostia nu se poate tolera. Argumentul e unul simplu. A nu avea atitudine, cel puţin la nivel mental, în faţa acestui spectacol zilnic al prostiei, fie că îţi vine să râzi sau să îl omori pe idiot, reprezintă în sine o dovadă de imbecilitate sau de boală mintală.

    Din toate aceste motive, dar şi din multe altele, mă bucur sincer de fiecare dată când aud că un beţivan se înfige cu 200 de km la oră într-un stâlp, că nişte clanuri de ţigani s-au măcelărit prin vreun sat, că moaca vreunui tâmpit a fost făcută praf de instalaţia sa de gaze improvizată, că nişte prostălăi care se dau vedete pe la televizor au fost păcăliţi cu sute de mii de euro de nişte ţigănci “vrăjitoare” cu patru clase sau că vreuna dintre pseudo – valorile autohtone îşi ia singură zilele.  În toate aceste cazuri, deşi nu cred în destin, simt că s-a făcut măcar un pic de dreptate şi mă bucur, reumplut parcă, de fiecare dată, cu speranţă.

    Foto: www.cocalari.com