“S’il vous plait, Messieurs, Mesdames!” ….de ce irosiți orgoliul ?

Cine credea că românii nu au mândrie, s-a înşelat amarnic! Nu ne simțim umiliți când suntem plimbați de la un ghișeu la altul atunci când vrem să ne achităm datoriile la stat, nu ne afectează maneaua dată la maxim în tramvai, nu  reacționăm când băiatul din stradă ne cere bani pentru că am parcat mașina în fața propriei case (si cu frica de a nu o zgâria bagăm mâna în buzunar), ci de faptul că AU FĂCUT FRANCEZII MIŞTO DE NOI!.  „Vai, ce umilitor! Cum pot avea francezii o astfel părere despre întregul nostru popor?”, doar asta aud de câteva zile la posturile de televiziune și la coada de la pasapoarte biometrice. Umoristul Jonathan Lambert care a ironizat românii, într-un show de televiziune în Franţa, spunând că salutul nostru este statul cu mâna întinsă si spunând “S’il vous plait, Messieurs, Mesdames!” a devenit marele dusman al națiunii. Nu contest că nu ar fi o glumă ușor deplasată, dar de aici până la măsuri luate de ambasadă și la transformarea acestui subiect într-un scandal de proporții este deja prea mult. De ce acest urgoliu incomensurabil nu îl folosim atunci când cineva își bate joc de învățământ, când rămânem tineri șomeri, când se micșorează salariul înainte de apusul soarelui și când trebuie să ne apropriem afirmația “e criză, frate”?

Imaginați-vă că sunteți pentru prima dată în România

Înainte de a ne exonera de românii cerșetorii din Paris, de prostituatele din Italia și de infractorii de Madrid, ar necesita un exercițiu de imaginație. Care ar fi prima impresie despre România? De când ai trecut granița începe  episodul “distrugerea mașinjii” urmat imediat, la prima intersecție din cel mai apropiat oraș, de episodul “dă-mi și mie un leu”. Nu trebuie să zăbovești prea mult pentru a sesiza că acea clădire din centrul orașului, nu este un muzeu, ci spitalul, iar mulţimea aia de oameni strânși laolaltă nu așteaptă începerea unui spectacol…e doar o grevă spontană. Așadar, la o primă impresie, imaginea nu este una foarte reușită. Credeți că Jonathan Lambert a stat să caute valori?

Tot francezii îi adoră pe Năstase sau Zamfir

Nu ar trebui să uităm că acel umorist, nu reprezintă Franța. În aceeași țară superbă sunt recunoscute și multe  personalități de pe meleagurile noastre. Ilie Năstase este un exemplu, în sport. La fel se întâmplă și în lumea muzicii, unde, pe lângă lăutarii de la metroul parizian, mai există și nume mari, precum Gheorghe Zamfir. Exemplele pot continua și nu uitați că am avut și noi “Micul nostru Paris”.