26°

București

ULTIMA ORA

Şeful INEC, declaraţie-bombă: "În România nu are cine să facă o contraexpertiză în cazul «Colectiv»"


S-au împlinit 100 de zile de Colectiv, iar tăcerea apăsătoare din jurul acestei tragedii fără precedent persistă. Pe măsură de trec zilele, neliniştea sporeşte. Răniţii şi mai ales familiile celor decedaţi sunt la capătul răbdării: vor cât mai repede rezultatele anchetei şi un proces care să le facă dreptate. Un proces care să conducă la aflarea adevărului.
Fără doar şi poate, miza dosarului „Colectiv” în acest moment este expertiza criminalistică, de la care se aşteaptă foarte mult, dacă nu (aproape) totul cu privire la cauzele marii tragedii care a condus la moartea a 63 de tineri şi la rănirea altor zeci care vor rămâne cu traume... pe viaţă.
“Evident că se mai poate cere o expertiză”
Pornind de la declaraţia avocatului Vlad Hosu, apărătorul unuia dintre patronii Colectiv, care, în exclusivitate pentru “ring”, a spus, vineri, că ancheta ar mai putea dura chiar şi cinci luni, având în vedere că mai trebuie făcute audieri, dar şi că pot fi obiecţii la expertizele destul de complexe, l-am întrebat pe şeful criminaliştilor pe ţară, directorul adjunct al INEC, Grigoraş Beţiu, ce s-ar putea întâmpla în cazul în care s-ar cere contraexpertize. Răspunsul şefului experţilor ne pune pe gânduri: “Evident că se mai poate cere o expertiză (n.r. - şi/sau contraexpertiză). Numai că la noi în ţară nu mai are cine să o facă”. Întrucât în presă s-a pus şi problema unei expertize internaţionale, având în vedere că printre victime au fost şi cetăţeni ai altor state (Israel, Spania, Italia), l-am întrebat pe Grigoraş Beţiu dacă o astfel de expertiză s-ar fi impus/s-ar impune în continuare. Răspunsul a fost sec, dezarmant: “Nu ştiu absolut nimic”.
Nu avem tradiţie în contraexpertize internaţionale
Despre variata unei contraexpertize făcute de o echipă independentă, eventual într-o altă ţară, avocatul Vlad Hosu, apărătorul lui Costin Mincu, spune: “În istoria juridică există un singur caz în care s-a efectuat o expertiză într-un alt stat. Este vorba de un dosar cunoscut în presă sub numele de «Jaful de la Banca Transilvania», caz în care nu exista nicio instituţie abilitată să facă o contraexpertiză în cauză, motiv pentru care s-a efectuat o expertiză la un laborator independent din Germania. Aşadar, nu putem spune că avem o istorie foarte bogată în efectuarea unor expertize în alte ţări, dar, pentru moment, nefiind finalizate expertizele în cauză, nu se poate vorbi de contraexpertiză, pentru că poate nimeni nu le va contesta. Întâi să vedem ce spun acestea şi, evident, dacă vor fi părţi nemulţumite, poate le vor contesta în vreun fel. Dar, acum, nu cred că este cazul să vorbim despre aşa ceva, întrucât nu sunt elemente care să conducă la contestare, întrucât nu ne-au fost comunicate expertizele”.
Rolul ventilaţiei, dezvăluiri interesante
Ca de fiecare dată, l-am întrebat pe şeful experţilor pe ţară dacă au apărut noutăţi/surprize în expertizele, determinările şi evaluările făcute până acum. Directorul INEC, Grigoraş Beţiu, spune: “Nu a mai apărut nimic nou, nimic spectaculos. Am finalizat raportul INSEMEX. Ştiam mare parte din ce au făcut dânşii. Acum, toate informaţiile trebuie sintetizate. Trebuie preluate şi celelalte date, ce avem noi, pe determinări, ce mai face UPB şi, în final, să le strângem în raport”. Poate că două aspecte ar putea fi determinante: în ce măsură poziţia ventilatoarelor a contribuit la propagarea/amplificarea focului şi de ce s-au oprit camerele de luat vederi, brusc, la un moment dat. În ce priveşte camerele, preluate recent din Colectiv pentru a fi studiate/analizate, expertul-şef Grigoraş Beţiu spune: “În principiu am lămurit problema cu camerele, dar nu vă putem da nicio informaţie până nu finlizăm”. Mult mai interesant este răspunsul cu privire la ventilatoare, mai ales în contextul unei ştiri apărute recent, care spune că ar exista un raport tehnic potrivit căruia ar fi fost constatate şi nereguli privind modul în care erau amplasate aparatele de ventilaţie, ceea ce ar fi dus la înteţirea/amplificarea focului. „În ce priveşte instalaţia de ventilaţie, parte din aparatele ridicate de INSEMEX sunt şi aici, dar noi le analizăm strict traseologic, pe probleme de criminalistică, nu facem expertiză tehnică. Pe noi ne interesează dacă se aflau în funcţiune, câte se aflau în funcţiune, pentru a avea cât de cât o idee asupra curenţilor de aer, a aportului de oxigen pe anumite zone. (...) Aportul de aer al sistemului de ventilaţie era suficient, deci nu avem o problemă. Singura zonă relativ sensibilă este aportul de energie, numărul de waţi care contribuia la temperatura ambientului. Pentru că orice om emite căldură. Noi avem temperatura de 37 de grade şi, automat, mediul, dacă are, să zicem, 26 de grade, e clar că avem un aport de căldură. Funcţionăm ca un mic calorifer în mediul respectiv”, ne-a explicat expertul-şef. Întrebat dacă acest aport de căldură al numărului destul de mare de persoane prezente ar fi amplificat riscurile, Grigoraş Beţiu spune: “Nu a amplificat riscul, dar a avut o contribuţie la temperatura din spaţiul respectiv. Aportul de căldură, la volumul acela, este însă foarte mic”.
Raportul de expertiză este 70% gata
Şeful experţilor ne-a oferit informaţii interesante şi cu privire la stadiul în care se află în prezent raportul de expertiză şi, totodată, la dimensiunile acestui raport mult aşteptat. “În afară de determinările de la Universitatea Politehnică Bucureşti, avem toate informaţiile. Ca nivel de date, de informaţii, avem în jur de 70% gata, dar la nivel de redactare se lucrează, avem în jur de 40-50% finalizat”, spune Grigoraş Beţiu, care estimează că raportul va fi înaintat procurorilor în jurul datei de 20 februarie. Cât o să fie de mare raportul? “Greu de estimat acum, dar va fi până în 90-100 de pagini”, mai arată expertul-şef, care spune că, în schimb, concluziile raportului “ar putea încăpea într-o pagină, cel mult două”. Dacă aceste concluzii vor face diferenţa, vor constitui esenţa acestei probe-cheie, la fel de importantă ca şi rapoartele medico-legale în determinarea cauzelor şi, de ce nu, a vinovăţiilor în cazul “Colectiv”, rămâne... de văzut.
“Singurul lucru extraordinar pe care l-am făcut noi a fost că am spus adevărul de la început. De aceea, nu am fi neapărat în opoziţie cu anchetatorii. De fapt, ceea ce am făcut noi a fost să contribuim la aflarea adevărului, ca o datorie morală.”, AV. VLAD HOSU, apărătorul unuia dintre patronii clubului Colectiv

Ti-a placut?

831

afisari