Gelu Diaconu 06.01.2010

„Nu sfinteste apa nici busuiocul, nici crucea, ci Dumnezeu!”

SARBATOARE. Credinciosii crestini praznuiesc astazi Boboteaza sau Botezul Domnului

http://admin.ziarulring.com/images/upload/eveniment/nu-sfinteste-apa-nici-busuiocul-nici-crucea-ci-dumnezeu-434x326.jpg
Data de 6 ianuarie a rămas în conştiinţa creştinilor ca fiind ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului de Sfântul Ioan Botezătorul. Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului semnifică naşterea spirituală a lui Hristos, botezul însemnând şi identificarea acestuia cu păcătoşii pentru a le da un exemplu şi de a-i convinge să-şi mărturisească păcatele.

Preotul paroh al bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Ştefan Stanciu, relevă importanţa acestei mari sărbători prin prisma obiceiurilor moştenite din vechime.

Ziua de Bobotează are o importanţă deosebită în calendarul sărbătorilor creştin-ortodoxe, însemnând, pe de-o parte, prima apariţie a lui Iisus Hristos între oameni, iar pe de altă parte arătarea Sfintei Treimi, constituită din Dumnezeu Tatăl, care îl recunoaşte pe Iisus drept fiul său, Duhul Sfânt, întruchipat de un porumbel, şi Iisus însuşi.

„De Bobotează, Iisus Hristos apare şi se dezvăluie lumii, se descoperă lumii de fapt. Mântuitorul Iisus Hristos este în apele Iordanului când a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul. Atunci, din cer s-a auzit vocea lui Dumnezeu, care spune: «Acesta este fiul meu cel iubit, întru care am binevoit», şi se coboară din ceruri Duhul Sfânt sub chipul porumbelului. În Noul Testament este pentru prima dată când apare în faţa lumii Sfânta Treime: Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh”, explică preotul Ştefan Stanciu.


„Hristos sfinţeşte prin prezenţa sa toate apele”
Semnificaţia botezului Domnului nu trebuie nicidecum confundată cu cea a botezului creştin.

De Bobotează, oamenii sunt hotărâţi să o rupă cu trecutul imoral, cu păcatele, fiind purificaţi prin botez pentru o viaţă întru credinţă în Dumnezeu.

"Botezul lui Ioan nu are nicio legătură cu botezul creştin, sau nu se identifică cu el. Botezul lui Ioan este botezul spălării omului care, impresionat de predica Sfântului Ioan Botezătorul, hotărăşte să o rupă cu trecutul, să o rupă cu păcatele, cu viaţa imorală pe care a dus-o până atunci. Este un botez al pocăinţei. Hristos, în apele Iordanului, sfinţeşte prin prezenţa trupului său toate apele, iar prin apă se sfinţeşte întreaga natură. Hristos nu avea păcate, dar, cu toate astea, a făcut asta deoarece a vrut să arate că se face solidar cu omul şi cu păcatele lui”, a adăugat părintele Stanciu.

Apa sfinţită nu se strică niciodată
Tradiţiile de Bobotează sunt dintre cele mai diverse şi ţin de specificul regional. Astfel, în anumite zone, vânătorii şi pădurarii împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate, iar în alte zone fetele îşi pun busuioc sub pernă în noaptea de Bobotează ca să-şi viseze ursitul.

Cel mai important obicei rămâne sfinţirea apei, care capătă astfel puteri tămăduitoare.
„Se obişnuieşte ca de Bobotează, după liturghie, să se facă o slujbă de sfinţire a apei, aşa-zisa Agheasma Mare. Este o slujbă specială care se săvâşeşte doar în această zi. Tradiţia vine din prezenţa Mântuitorului în apele Iordanului. Hristos a sfinţit prin prezenţa sa apele Iordanului, iar noi de atunci încoace, prin rugăciunile pe care le facem, îl rugăm pe Dumnezeu să ne sfinţească apa. Apa nu se sfinţeşte şi nu devine nestricăcioasă datorită busuiocului sau a crucii de argint. Agheasma, apa sfinţită la rugăciunea preotului, o sfinţeşte Dumnezeu. Rugăciunea pe care o face preotul face ca Dumnezeu să sfinţească apa acolo unde se face rugăciunea. Nu sfinţeşte apa nici crucea, nici busuiocul, ci Dumnezeu”, spune preotul Stanciu.


„Bucureştiul s-a îndepărtat de tradiţie”

„Unele obiceiuri de la noi sunt legate mai ales de localităţile aflate pe malul apelor. Se aruncă o cruce în apă, pe care cei curajoşi o recuperează. Mai există obiceiul de a se face o cruce din gheaţă. Într-un fel, asta semnifică gerul Bobotezei, care, din păcate, de ceva vreme, nu prea mai există la noi, dar a intrat în conştiinţa poporului român. Prezenţa crucii de gheaţă, care de fapt înseamnă apă, simbolizează importanţa apei ca vehicul sfinţitor şi curăţitor. Tradiţia este mult mai puternică în localităţile aflate pe malurile apelor, cum ar fi Brăila sau Galaţi. Erau mulţi tineri care se aruncau în apă după cruce, acum, din păcate, sunt din ce în ce mai puţini. Bucureştiul s-a îndepărtat, din păcate, foarte mult de o tradiţie a locului.”


„Boboteaza are mai multe semnificaţii: una este aceea de Epifanie, de descoperire a Sfintei Treimi. Pe de altă parte este prezentarea mulţimilor lumii, de atunci şi de astăzi, a mântuitorului Iisus Hristos de către Dumnezeu Tatăl.” - Părintele Ştefan Stanciu

Comenteaza aici:

 

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

0

Afisari:

2172 (ultima in 06.01.2010)

Rating:

(1 vot )

Share:

Share pe Facebook   Share pe Twitter