Voluntar pe viata

Este un erou necunoscut. De origine român, dar plecat în Spania de 12 ani, Daniel Ţecu a transformat voluntariatul într-o meserie pe viaţă. După Venezuela, Namibia şi Uganda, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Române de Emigranţi din Europa va pleca, pe 1 februarie, în Haiti. Împreună cu echipa trimisă de ONU vor pune umărul la reconstrucţia unei ţări devastate de cutremur.

De unde pasiunea dumneavoastră pentru voluntariat? Care a fost primul contact cu oamenii nevoiaşi? Ce anume vă motivează să „săriţi” în ajutorul lor?
Totul se datorează unei anumite educaţii pe care am primit-o, încă de mic copil, de la părinţii mei, prin au încercat să „strecoare“ în mintea şi inima mea sensibilitatea pentru cei aflaţi în nevoi speciale. La 35 de ani am plecat în Spania, unde trăiesc de 12 ani. Acolo am organizat echipe care şi-au luat numele de „Îngerii nopţii”. Este vorba despre 20 de grupuri a câte patru persoane, care merg în fiecare seară în zonele unde se află oamenii străzii din Madrid şi împart sendvişuri.

Primul proiect important a fost în 2006, în Venezuela. În ce fel i-aţi ajutat pe cei de acolo?
Băştinaşii locuiau lângă un râu infectat cu mercur. Este o ţară foarte bogată în aur, iar exploatatorii aruncă pământul cu tot cu mercur în apă. De acolo iau sătenii apă pentru mâncare, băut şi majoritatea se îmbolnăvesc şi mor. I-am învăţat să semene porumb alb, cum să-l întreţină, am construit o biserică, o şcoală şi o pompă cu apă potabilă. Am găsit un firicel de apă undeva prin junglă, am defrişat jungla până în sat, am săpat un bazin, l-am betonat, am tras până în sat un furtun şi am pus o pompă.

Un an mai târziu, v-aţi aventurat să plecaţi şi în Namibia. Ce v-a impresionat mai mult?
O poveste care m-a impresionat a fost a unui localnic care pescuia pentru două sate. Îmi imaginam că, după o noapte întreagă de pescuit, va aduce un fel de căruţă plină cu peşti, dar a venit cu doi peşti uscaţi în mână, din cauza soarelui, pe care i-a pus la fiert şi din ei au mâncat toţi. În această ţară ne-am ocupat în mod special de copilaşii orfani. Am făcut fotografii cu copiii, le-am luat datele, ne-am întors în Madrid, am organizat concerte, întâlniri şi am prezentat oamenilor fiecare caz în parte. Atunci, fiecare a luat acasă poza unui copil orfan din Namibia şi au privit acest gest ca pe o înfiere „virtuală”. Aceşti „părinţi” le trimit 30 de euro lunar şi o echipă special rămasă în Namibia cumpără tot ce este necesar pentru ei.

De ce aveţi lacrimi în ochi? S-a întâmplat ceva anume care v-a marcat?
Este vorba despre un copil în vârstă de nouă ani care era dezhidratat, subnutrit şi, pe deasupra, avea şi malarie, şi SIDA. Nu ştiam ce să-i facem şi până ne-am consultat noi, copilul a dispărut. După trei zile de căutări, am aflat că a murit. Am fost puternic marcat deoarece nu m-am oprit din plâns şi îmi reproşam că puteam face ceva mai mult pentru acel micuţ. În Uganda ne-am ocupat de refugiaţi, din care 90% au malarie şi SIDA. Când am ajuns, mare parte din ei erau în pragul morţii, se târau efectiv pe jos, copiii plângeau, ţipau, oamenii aveau răni putrezite, arşi, cu febră puternică. Am fost atât de impresionaţi încât cinci membri, din cei opt care formam echipa sanitară, am căzut din cauza mirosului, a climei. Erau imagini care nu se pot descrie.

Mi-am dorit să fiu implicat într-o situaţie de urgenţă
După cum ştiţi, în Haiti este dezastru! Presupun că nu puteţi rămâne indiferent la atâta suferinţă...
Imposibil. Da, voi fi voluntar în Haiti! Mereu mi-am dorit să fiu implicat într-o situaţie de urgenţă. Eu voi merge în calitate de organizator al echipei noastre împreună cu o altă echipă ONU. Deci, iată că va fi un proiect profesional, bine făcut şi cu riscuri aproape zero, un proiect al UE. Acesta constă în două părţi: o parte - în strângere de fonduri prin crearea unui cont bancar unde se pot depozita bani pentru proiectul Haiti, şi a doua parte - deplasarea unei echipe de voluntari, formată din asistenţi şi medici români. Statele Unite au trimis deja soldaţi pentru a restabili ordinea acolo, iar UE are un grup militar care va asigura paza tuturor echipelor din Franţa, Spania etc. După ce ne vom vaccina, vom pleca din Bucureşti, pe 1 februarie, pentru 30 de zile. Pericolele într-o astfel de situaţie sunt de 10 ori mai mari. Beatriz, fiica mea în vârstă de 17 ani, mereu vine cu mine şi va veni şi de data aceasta. Mi-e frică pentru ea pentru că este prea tânără, dar am încredere în protecţia divină.

„Din proiecte umanitare nu câştigi nimic, ci doar dai, te dai pe tine, dai tot ce ai. Şi totuşi, consider că tot eu sunt cel mai câştigat!” - Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Române de Emigranţi din Europa

•  

  scris de Cadu la ora 14:14 in data 15.02.2010

  As vrea si eu din toata inima sa ajung in Haiti si sa ajut cu orice, 24h din 24, dar nu dispun de situatia financiara necesara acoperirii cheltuielilor necesare sederii. Imi doresc din tot sufletul sa ajut, ma pricep la orice, numai trimiteti un e-mail la adresa cadu.catalin@yahoo.com, cu un numar de telefon al unei organizatii care se ocupa cu asa ceva. Multumesc!

   

•  

  scris de NUMELE la ora 16:48 in data 09.02.2010

  Cei care doresc sa-l contacteze pe Daniel Tecu se pot adresa la urmatorul e-mail: presedintefadere@gmail.com

   

•  

  scris de NUMELE la ora 17:13 in data 02.02.2010

  Felicitari! fie ca misiunea sa reuseasca si sa placa lui Dumnezeu!

   

•  

  scris de NUMELE la ora 17:13 in data 02.02.2010

  Felicitari! fie ca misiunea sa reuseasca si sa placa lui Dumnezeu!

   

•  

  scris de Beniamin Vuta la ora 14:34 in data 28.01.2010

  Doresc sa felicit in special pe domnul Daniel Tecu pentru tot ceea ce face pentru romani care se afla in stainatate. Si tot odada pentru oameni saraci din tarile in care a trecut si a facut atat de mult bine. Misiunea pe care o va face in aceasta ocazie este de mare nevoie tinand cont de haosul prin care trece in momentele de fata oameni in Haiti. Eu voi pleca ca voluntar in aceasta campanie umanitara in Haiti si doresc sa incurajez pe toata lumea sa fi parte cu noi in aceasta misiune de a "Salva Haiti", suntem siguri ca nu va fi usor dar cu ajutorul lui Dumnezeu si al vostru vom reusi! GOOD BLESS ROMANIA END HAITI

   

•  

  scris de beatrice la ora 13:45 in data 27.01.2010

  Mai întâi de toate, aş vrea să se extindă laudă pentru toate persoanele care sunt implicate în efortul de a ajuta în astfel de tragedie. mi se rupe inima la imaginiile cum planeta noastra alearga in auto-distrugere, vrut sau nevrut, ...si copii, ganditiva la ei...cum sa nu te doara sufletul... DAR, acestea ar trebui să nu neglijeze faptul că alegerea de a participa la astfel de acţiuni implică seriozitate şi nu exclude un sacrificiu mare de sine şi o întreprindere de riscuri mari!!! Această hotarire interzice să fie luate cu superficialitate, ma refer la ofertele de sus. Şi chiar dacă, există o apreciere pentru oamenii in nevoie, si multi spun repede ca s-ar sacrifica pentru ar da tot ce le este lor in putere, tineti minte, muncă şi bani nu pot fi suficient pentru a depăşi întrebarea, "sunt eu în măsură de a depunde efortul fara ar rani pe alti prin actiunile mele.??? Este vocea din capul meu, este dragostea pentru fratele meu, sau este dreptatea de sine trăgându-mă in directia asta?!" Este esenţial pentru fiecare din noi, să se acţioneze rational, mai degrabă decât imprudent şi tineti in minte familiile voastre, care vo-r fi indirect implicati pt acest mod de binefacere. Nu există niciun avantaj, atunci când este făcut din dispunerea gresita. Dar, voi toti, si Daniel, care au ales cu înţelepciune, nu va lipsi conducerea si protectia divină în călătoria voastra, iar recolta va aduce culturilor sale un resultat victorios...

   

•  

  scris de Viorel B. la ora 12:26 in data 26.01.2010

  As vrea din tot sufletul sa ajut ,si sint dispus sa sa muncesc 24 din 24 daca este nevoie ,sa nu mai vad atita suferinta si saracie .Intrebarea este ; de ce nu se afisaza si un nr. de tel. unde sa se inscrie cei ce se ofera voluntari ,ci doar numere de tel. unde se pot face donatii ? si munca fizica este o donatie ... nu ?

   

•  

  scris de dan la ora 05:31 in data 26.01.2010

  Din ce prezentare ii faceti, pare a fi ingerul pe pamant. Din pacate nu e chiar asa, e doar un om obsedat de imaginea lui care e departe de a fi perfecta.

   

•  

  scris de NUMELE la ora 11:55 in data 25.01.2010

  Felicitari Domnule Daniel Tecu ptr ceea ce faceti! va urmaresc si va apreciez! mult succes

   

•  

  scris de NUMELE la ora 11:47 in data 25.01.2010

  Nu sint de profesie medic, dar, as vrea sa ajut in orice fel , pentru ca in astfel de situatii orice ajutor este binevenit. Cum as putea sa ma inscriu in rindul voluntarilor ? Am 30 ani, 1,8m inaltime ,85kg si putere de munca.

   

•  

  scris de Cornel Codruta la ora 11:30 in data 25.01.2010

  Apreciez mult ceeace fac acesti oameni, insa eu cred ca problema saraciei este la nivel politic. Domnii americani care tin intentionat Africa la acest nivel de saracie. SI de ce nu, si a noastra a celor din UE. Oricum in cazur de urgenta cum este cel al Haiti nu am ce sa mai zic, ar trebui sa ne mobilizam cat mai multi. Nu se stie nici odata cand ne vine randul.

   

•  

  scris de Adriana Marinescu la ora 09:39 in data 25.01.2010

  Sunt medic si eu cat si cativa colegi de ai mei am dorii sa mergem in Haiti. Cine ne poate da si noua informatii despre cum am putea intra in aceasta echipa?

   

•  

  scris de NUMELE la ora 09:30 in data 25.01.2010

  FELICITARI ,FELICITARI, FELICITARI. Ma tot intrebam, cand Rpmania o sa trimita o echipa acolo. Cam tarziu,,,insa mai bine mai tarziu decat nici odata. Felicitari si celui care a scris articolul.

   

Dimensiune font:

• -
• +

Taguri:

• voluntar
• doctor
• ajutor umanitar
• Daniel Tecu

Comentarii:

13 (ultimul in 25.01.2010)

Afisari:

1055 (ultima in 25.01.2010)

Rating:

(200 voturi )