Gelu Diaconu 07.02.2010

Pirateria, o afacere pe dolari sau pe… pui congelati?

Sechestrare. Un marinar roman se afla la bordul cargoului libian capturat

Tot mai mulţi cetăţeni ai României cad victime… atacurilor piraţilor somalezi. Ultimul român implicat într-un astfel de incident se află pe un vas care a plecat din România. Cargoul libian M/V RIM, aflat sub pavilion nord-coreean, a fost capturat miercuri de piraţi în Golful Aden. Este cel de-al treilea vas sechstrat de piraţii somalezi de la începutul anului.

Vaporul Asian Glory, care naviga sub pavilion britanic şi la bordul căruia se aflau doi marinari români, a fost capturat chiar în prima zi a anului, piraţii cerând o recompensă de 15 milioane de dolari. La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, fusese sechestrată în Golful Aden o altă navă sub pavilion britanic, St. James Park, care avea tot doi români la bord. Suma cerută pentru răscumpărare ar fi fost, în cazul acesteia, de trei milioane de dolari.

Un alt român a fost implicat într-un astfel de incident, cargoul elen Filitsa, pe care se afla, fiind eliberat luni de piraţi după plata unei răscumpărări. Înmulţirea atacurilor are o strânsă legătură atât cu indisciplina navelor implicate, care se abat în mod nejustificat de la culoarele de siguranţă, cât şi cu faptul că forţele de supraveghere din zonele respective nu dispun de mijloace suficiente.

„Nu avem flotă, dar avem marinari!”
Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, este de părere că nu există o legătură între aceste incidente şi prezenţa românilor pe vasele implicate. „Doar întâmplarea face ca marinarii români să se afle pe aceste nave răpite, dar nu trebuie să uităm un lucru: numărul acestora este destul de mare.

La noi, marinăria există, însă nu mai există nave româneşti. Din totalul numărului navelor atacate de piraţi pe mapamond, care în 2009 a fost de 245, în 10% din echipaje s-au regăsit şi vaporeni români”, a declarat şeful SLN, care a adăugat că aceştia ar trebui să fie prevăzători înainte de a se hotărî să plece pe mare. „În general, marinarii trebuie să-şi ia anumite măsuri înainte de a pleca în voiaj. Trebuie să aibă brevete şi trebuie să spună şi la sindicat cam pe ce nave se duc şi unde se duce nava aia. Plus că este posibil ca acea ambarcaţiune să aibă un voiaj prin zonele periculoase, cum este Golful Aden. Din păcate, dintre toţi cei implicaţi, niciunul n-a trecut pe la sindicat”, a declarat Adrian Mihalcea.

„Negociază cineva cu teroriştii?”
Fostul senator Dorel Onaca, cel care s-a implicat de-a lungul timpului în cazurile mai multor marinari români sechestraţi, pune la îndoială capacitatea piraţilor somalezi de a putea negocia şi de a cere sumele imense vehiculate pentru eliberarea navelor. „Sunt mai mult elemente. Unu: navele nu au ce căuta în acele zone rău famate şi sunt avertizate în acest sens, adică, în momentul în care există un culoar de siguranţă, nu înţeleg ce mai caută navele în afara acestuia. Doi: dacă navele se află pe culoarele de siguranţă şi sunt totuşi atacate, cei care se ocupă cu supravegherea ori nu sunt informaţi că navele intră în culoarele de siguranţă, ori nu-şi fac treaba! Trei: lucrul ăsta mi se pare o bătaie de joc! Jigneşte inteligenţa oricărui salvator din lumea asta! Acolo este un sechestru asigurător pentru ceva anume, pentru că eu nu văd cum sunt posibile aceste negocieri dacă nu sunt purtate cu aşa zişii piraţi, care sunt nişte terorişti! În cazul acesta, ce suntem noi? Să fim serioşi! Cu un milion de euro cumperi toată Somalia! Ăia n-au ce să facă acolo cu atâţia bani! Problema este unde se duc cu adevărat aceşti bani! Este cineva din lumea civilizată care negociază cu teroriştii? Eu cred că toată treaba asta este un balon de săpun”, a declarat Dorel Onaca.

„Ăia, dacă le dai 100 de dolari, zic că e salată!”
„Armatorul navei recunoaşte că i s-au cerut 15 milioane? Asta pentru că, dacă recunoaşte şi s-au primit banii ăştia, înseamnă că asigurătorul trebuie să ştie care este motivul acestei situaţii. Trebuie ştiut ce solicită ei, care este motivul sechestrării, care sunt pretenţiile şi ce anume comportă pretenţia. Până la urmă, cine cu cine negociază? Pe de altă parte, armatorul navei a cerut SOS? Vreun armator al vreunei nave a plătit vreodată răscumpărare pentru o eliberare? În baza cărui document s-au plătit acele sume? Să fim serioşi! Acolo s-au eliberat vapoare cu 50 de baxuri de pui congelaţi şi 50 de baxuri de pâine! Ăia, dacă le dai 100 de dolari, zic că e salată, o bagă în gură! De unde să ştie ei ce sunt ăia?”
Dorel Onaca

Istoric piraterie
Pirateria pe coasta Somaliei a început în aceeaşi perioadă cu războiul civil ce a zguduit ţara africană, în prima perioadă a anilor ’90. Cu timpul, numărul actelor de piraterie din Golful Aden a crescut substanţial. În 2008, piraţii somalezi au primit peste 150 milioane de dolari ca răscumpărare pentru navele capturate. Tot în acelaşi an, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Moţiunea 1838, prin care chema toate naţiunile ce au vase în zona controlată de piraţi să îşi folosească forţa militară pentru a stopa fenomenul.

Acte de piraterie în ultimul an
La sfârşitul anului 2008, piraţii somalezi au început să opereze şi în afara Golfului Aden, atacând şi navele care se îndreptau spre portul Mombasa din Kenya. În ultimul an, piraţii somalezi au atacat peste 70 de nave, atât comerciale, cât şi de croazieră. De asemenea, anul trecut a adus şi o creştere a numărului de ciocniri între piraţi şi forţele navele ale diferitelor naţiuni ce au adus nave militare în zona Golfului Aden.

Comenteaza aici:

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

Afisari:

718 (ultima in 07.02.2010)

Rating:

(1 vot )

Mai citeste: