Gelu Diaconu 08.02.2010

„M-am resemnat si raman cu amintirile pe care le am!”

DRAMA. Problemele de sanatate il tin departe de scena pe maestrul Mihai Fotino

Ajuns la aproape 80 de ani, îndrăgitul actor mai iese din casă doar pentru a-şi face plimbarea obişnuită în Parcul Herăstrău. Lumea tumultuoasă a teatrului, căreia i-a dedicat o viaţă de om, a rămas, undeva, în urmă. Atacul cerebral suferit acum câţiva ani a pus punct unei cariere prodigioase şi l-a obligat, pe cel căruia prietenii îi spun, simplu, Mişu, să se retragă în spatele „cortinei” cochetului apartament în care locuieşte.

Îşi întâmpină oaspeţii jovial, cu zâmbetul pe buze şi uşor jenat de faptul că trebuie să i se vorbească un pic mai tare din cauză că auzul i-a cam slăbit în ultima vreme. Are, în ciuda tuturor greutăţilor, spiritul viu şi, dincolo de toate, aerul unui om care priveşte înapoi cu nostalgie. O nostalgie care îl aruncă înapoi în timp, la începuturile carierei de actor, când debuta la numai şapte ani.

„Am urcat pe scenă de copil, în piesa «Coloniale». Tatăl meu a fost de asemenea actor, am jucat alături de el la debut. După război am jucat în «Clasa a opta B», cu Radu Beligan. Aveam un rol secundar, eu eram tânăr şi m-au machiat, m-au îmbătrânit ca să pot juca rolul bătrânului intendent al liceului. Ţin minte că aveam un basc pe cap şi aveam o replică, «Precum doriţi!», care se repeta mereu”, îşi aminteşte actorul.

Pe şantierul „artistic” Bumbeşti-Livezeni
Primul film în care a jucat Mişu Fotino a coincis şi cu prima producţie cinematografică românească de după Al Doilea Război Mondial, când avântul stahanovist intrase şi în sfera producţiei artistice. „Am plecat cu Radu Beligan cu maşina până la Braşov, unde a început filmarea la «Răsună Valea». Când m-a văzut regizorul Paul Călinescu, a întrebat «Cine e ăsta?» «Păi, e băiatul directorului teatrului, lu’ conu Mişu!», i-a spus Beligan. «Da’ ce faci tu aicea?», m-a întrebat. «Şi eu pe-aicea, cu teatrul, ştiţi…», i-am zis. «Atunci, ia să vedem, să facă şi el figuraţie la noi, că avem nevoie şi de figuranţi dintr-ăştia mai civilizaţi, mai stilaţi aşa, nu neapărat numai muncitori. Ia să faci tu figuraţie!» Aşa am acceptat, am lăsat toată treaba şi m-am apucat de meserie”, povesteşte Mişu Fotino.

Repetent în clasa… întâi!
Filmările la „Răsună Valea” i-au răpit actorului posibilitatea de a frecventa studiile la Institutul de Teatru, unde tocmai intrase. „Am făcut filmul şi după aceea au început examenele de absolvire. Eram în anul I de facultate şi m-am dus acolo să dau examen. «Da’ tu la ce vrei să dai examen, mă? Unde-ai fost până acum?», m-a întrebat profesorul Gh. Storin. «Păi, am fost bolnav!» «Unde ai fost bolnav, la filmare? Ia să rămâi tu repetent!», a zis actorul. Mi-a venit rău, să ajung eu repetent! Atunci, taică-meu m-a luat la teatru la el şi am început să joc”, rememorează artistul.

Birlic vs Louis de Funès
Succesul trupelor româneşti peste hotare este privit cu o undă de regret de maestrul Fotino, având în vedere că piesele nu erau jucate într-o limbă de circulaţie internaţională. „La noi a fost problemă cu vorba românească. Dacă am fi trecut dincolo, nu cred că Louis de Funès îl bătea pe Birlic. Birlic era unicat, dar, din păcate, vorbea româneşte. Avea un mare succes, însă piesele erau în limba română. Actoria românească, oriunde am fost în străinătate, a avut un mare succes. În Italia, în Franţa, peste tot unde mergeau, trupele româneşti jucau formidabil şi impresionau publicul”, explică actorul.

Doi ochelarişti celebri: Mişu Fotino şi Nicu Constantin
„Eu am jucat şi fără ochelari. Marele avantaj în cazul acestor roluri era că mă uitam la om în faţă, dar nu vedeam nimic. El credea că mă uit la el! Aiurea, nicidecum! De exemplu, Nicu Constantin nu putea să joace fără ochelari. Era mai complicat la el, avea o problemă mai gravă decât a mea. Dar în cazul amândurora a fost o caracteristică a noastră, aveam un anumit farmec cu acei ochelari.”

„Nu mă mai duc la spectacole, deoarece nu aud ce se întâmplă pe scenă. Mi-e foarte greu să-mi mai fac meseria la ora actuală.” - Mişu Fotino

„Celor care m-au îndrăgit nu pot să le spun decât că le doresc multă sănătate să le dea Dumnezeu, pentru că lucrul cel mai important este să fii sănătos.”- Mişu Fotino

Comenteaza aici:

scris de diana la ora 22:20 in data 10.02.2010

Multa sanatate, maestre! sinteti un actor cu care ne mindrim.
scris de adriana la ora 08:21 in data 08.02.2010

ma bucur ca un mare actor se regaseste in paginile acestui ziar!!! ii doresc sanatate!! ne-a bucurat anii gri ai copilariei!!!! jos palaria Maestre!

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

2 (ultimul in 08.02.2010)

Afisari:

3073 (ultima in 08.02.2010)

Rating:

(0 voturi )

Mai citeste: