Gelu Diaconu 01.03.2010

O istorie romantata a Colegiului „Mihai Eminescu”

SANSA. Cladirea fostului liceu de fete „Domnita Ileana” a scapat de sistematizarea ceausista

http://admin.ziarulring.com/images/upload/bucuresti/o-istorie-romantata-a-colegiului-mihai-eminescu-434x326.jpg

Una dintre cele mai cunoscute artere bucureştene, Calea Rahovei, a suferit în anii ’80 o mutilare care avea să o lase infirmă pentru totdeauna. Clădiri cu o încărcătură istorică deosebită, aflate pe fosta Cale a Craiovei, au fost rase de pe suprafaţa pământului pentru a deschide calea „Victoriei socialismului”. Există, din fericire, construcţii care au rămas în picioare şi care aduc încă aminte de farmecul locurilor de odinioară.

Strada George Georgescu, mărginită de Tismana şi Antim Ivireanul, este porţiunea rebotezată din fosta Cale a Rahovei, care a fost practic ruptă în trei după lucrările de sistematizare din anii ’80. La numărul 2 se află clădirea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu“, aşa cum funcţionează în prezent, după hotărârea luată imediat după 1990 de ministrul culturii de atunci, Mihai Şora, de reînfiinţare a liceului. Unul dintre corpurile clădirii aparţine fostului Liceu de fete „Domniţa Ileana”, înfiinţat în 1926 de Principesa Ileana, fiica Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. Istoria acestui locaş de cultură şi de învăţământ este una tumultoasă.

Perioada romantică
Practic, cele două instituţii de învăţământ au funcţionat iniţial complet separat. Liceul de Fete „Domniţa Ileana” şi-a început existenţa într-o casă boierească, pe Calea Rahovei nr. 40, însă din cauza faptului că aceasta era necorespunzătoare, în 1929 s-a decis construirea unui nou corp de clădire, care a fost terminat la mijlocul anilor ’30. În aceeaşi perioadă se afla în apropiere, într-o clădire asemănătoare ca stil arhitectonic, Liceul de băieţi „Mihai Eminescu“.

„Pe locul acesta au funcţionat mai multe instituţii de învăţământ în decursul timpului. Cea mai veche a fost Şcoala «Odobescu», care era pe undeva unde se află acum scuarul. Pe urmă, este Liceul «Domniţa Ileana», din care se păstrează aripa dinspre scuar. Pe partea cealaltă este vechea clădire a liceului de băieţi. Amândouă sunt construite cam în aceeaşi perioadă”, a precizat Anca Negulescu, director-adjunct la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“.

Lunga vară fierbinte a anului 1983
Contopirea celor două corpuri de clădire, cea a Liceului de băieţi „Mihai Eminescu“ şi a Liceului de fete „Domniţa Ileana”, a fost posibilă ca urmare a planului de sistematizare conceput la ordinul lui Ceauşescu după cutremurul din 1977.

„Liceul are momentan trei corpuri de clădiri mari şi un corp de legătură. Corpul mai nou, care reprezintă faţada, a fost construit în 1983, în urma demolărilor pentru Centrul Civic. Actualul bulevard al Unirii a traversat exact prin locul unde se afla Şcoala nr 122, care era de protocol. Pe vremea comuniştilor, şcolile de protocol erau nişte unităţi şcolare în care se primeau vizitele tovarăşilor. Astfel, aproape peste noapte, într-o vară, s-a demolat şcoala de protocol şi s-a construit noul corp de clădire”, a adăugat dna Anca Negulescu.

Din Floreasca în Rahova, via Calea Dorobanţi
Liceul de băieţi „Mihai Eminescu“ şi-a început existenţa la 1 septembrie 1926 în localul Şcolii primare nr. 31 din cartierul Floreasca. Ulterior, a fost realizat un local propriu, pe Calea Dorobanţilor nr. 163, unde la ora actuală funcţionează Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“. Locaţia nu a putut fi păstrată din cauza lipsei fondurilor necesare terminării construcţiei, astfel că liceul a fost mutat în localul Seminarului Pedagogic Ortodox Universitar din Calea Rahovei.

„Din punct de vedere al instituţiei de învăţământ, Liceul «Eminescu» s-a înfiinţat ca şcoală de cartier pentru băieţi în zona Floreasca. Enoriaşii, cu sprijinul bisericii, au început să ridice o clădire de liceu, dar nu au avut fonduri decât pentru un singur nivel. Este clădirea în care funcţionează acum Colegiul «Caragiale», care trebuia să fie a Liceului «Eminescu». N-au avut bani să o termine şi au cedat toată clădirea la schimb cu Seminarul Ortodox. Aşa s-au mutat aici. Deci Liceul «Eminescu» a luat această locaţie în urma schimbului făcut cu Seminarul Ortodox. A funcţionat, în paralel, în vecinătatea Liceului «Domniţa Ileana»”, a precizat doamna Anca Negulescu.

Revoluţia, actul de renaştere a liceului
Perioada de după război a fost una de transformări atât din punct de vedere al titulaturii, cât şi din punct de vedere al spaţiului. O decizie ministerială schimbă numele instituţiei de învăţământ în Şcoala medie nr.18, după modelul sovietic. În 1955, după moartea lui Stalin, îşi reia titulatura sub forma Şcoala medie nr. 18 „Mihai Eminescu”, pentru ca după 1965 să se revină la titulatura de „liceu”, locaţia reprimind numele de dinainte de război.

Important este însă anul 1958, când Liceul „Domniţa Ileana“, care fusese rebotezat „Ion Creangă”, este mutat, localul revenind Liceului „Mihai Eminescu”. Între 1973 şi 1990, liceul este desfiinţat ca urmare a unor măsuri considerate arbitrare, însă după revoluţie este reînfiinţat datorită populării blocurilor din Centrul Civic şi necesităţii existenţei unei instituţii de învăţământ de acest gen în zonă.

„Liceul «Mihai Eminescu» nu a avut niciun contact cu şcoala de fete. A fost vorba doar de o relaţie de vecinătate. Pe urmă, prin desfiinţarea şcolii de fete, s-a preluat corpul de clădire care s-a unit cu clădirea nouă”- Anca Negulescu

Surse:
Unknown Bucharest
Tudor Opriş - Schiţă monografică a Liceului teoretic „Mihai Eminescu“ – Editura All, 1999
Venera Dumitrescu-Staia – Revista Agero - Stuttgart


Comenteaza aici:

 
  •  

    scris de Giurgea Alin Bogdan la ora 20:49 in data 12.10.2010

    Am citit acest articol si este foarte interesant. Nu am inteles insa un lucru; din afirmatia distinsei doamne Anca Negulescu, reiese ca s-a construit noul corp de cladire al Liceului Eminescu pe locul fostei scoli nr.122 ? Nu prea inteleg - de ce trebuia demolata ? Ca sa construiasca alta pe acelasi loc ? fost elev al scolii 122 din 1976 pana in 1981

     

  •  

    scris de Venera Dumitrescu-Staia la ora 06:12 in data 15.08.2010

    Astazi 14 Septembrie 2010, am descoperit aparitia acestui articol, la care am contribuit pentru Revista AGERO din Stuttgart. Din pacate, nu a aparut tot articolul publicat la Agero, dar acum nu mai are importanta.

     

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

2 (ultimul in 01.03.2010)

Afisari:

3770 (ultima in 01.03.2010)

Rating:

(33 voturi )

Share:

Share pe Facebook   Share pe Twitter