Sistemul sanitar românesc este atât de şubred încât nu-l poate trata nici măcar pe primul pacient al ţării. Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, luni seară, la B1 TV, că ar face publice rezultatele analizelor, subiect care a ţinut prima pagină a ziarelor mult timp, dar că aparatul RMN (rezonanţă magnetică nucleară) de la Spitalul Militar este stricat. Astfel, diagnosticul complet nu este încă finalizat. Preşedintele a vorbit şi despre alte hibe ale sistemului sanitar din România.

Avem un sistem sanitar sugrumat de datorii, fără evidenţe clare ale gestionării fondurilor. Aşa s-a ajuns la situaţia în care nu se pot finaliza nici măcar analizele şefului statului pentru că aparatul RMN al Spitalului Miliar Central este defect. "Aş fi foarte bucuros să fac publice rezultatele vizitei mele medicale pe care le am până la stadiul la care am reuşit să o fac. Spitalul care prin hotărâre CSAT trebuie să caute de sănătatea preşedintelui are RMN-ul ăla defect, şi până îi vin piesele nu pot termina vizita medicală. Am început-o în ianuarie, februarie", a declarat Traian Băsescu, luni seară, la „Naşul”.

Serviciile ţin pe loc analizele preşedintelui
Întrebat de ce nu apelează la alt spital pentru investigaţia RMN, Băsescu a spus că se conformează unei decizii a CSAT, potrivit căreia Spitalul Militar este unitatea la care şeful statului îşi face analizele periodice. Una dintre puţinele persoane care au acces la informaţiile legate de sănătatea preşedintelui este, conform unei hotărâri a CSAT din decembrie 2006, directorul SPP.

Aparatul se întreţine cu zeci de mii de euro
Specialişti din domeniul medicinei nucleare ne-au declarat că pentru întreţinerea aparatelor RMN se fac contracte de service. Pentru 20.000 de euro/an se asigură doar manopera, contravaloarea pieselor fiind suportată separat, iar pentru 90.000 de euro/an, firmele asigură full-service, adică manoperă şi piese de schimb.

RMN-ul este un examen care nu iradiază şi permite vizualizarea tuturor organelor, în special a ţesuturile moi, analiza structurii lor, căutarea malformaţiilor, inflamaţiilor, abceselor şi tumorilor, toate văzute în trei dimensiuni.

Băsescu cere controlul banilor
"Cred că auzim de prin 1998-1999 de achiziţia de sistem informatic pentru sistemul nostru de sănătate”, a afirmat preşedintele, care a menţionat că accelerarea punerii acestuia în funcţiune ar stopa dispariţia banilor şi prescrierile haotice de medicamente gratuite care, după ce sunt luate din farmacii, sunt vândute în afara României.

Traficul cu medicamente nu e o noutate
„Am şi eu informaţii că există prescripţii false şi chiar filiere medici de familie-farmacişti şi stocuri de medicamente care sunt comercializate pe alte căi. Practic, vândute din nou. Ar putea exista şi aşa-numitul dublu export. Doar că preşedintele Băsescu se exprimă confuz, nu dă date exacte şi atunci se pierde informaţia. Acest aspect al reexportului de medicamente ar trebui aprofundat”, ne-a declarat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Din 1999 se zbate să se nască
Surse de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) ne-au declarat că licitaţia pentru sistemul informatic a avut loc în 1999, printr-o hotărâre de guvern. Atunci a început proiectul, dar, vreme de trei ani, a fost blocat din pricina unor contestaţii şi a lipsei de fonduri. Potrivit aceloraşi surse, din 2002 până în 2008, munca la acest proiect a fost îngreunată de schimbarea continuă a legislaţiei. Sistemul ar pemite centralizarea raportărilor tuturor furnizorilor de servicii medicale şi a contribuţiei la asigurările de sănătate a tuturor angajatorilor.

„Preşedintele Băsescu este dezinformat. CNAS susţine că sistemul informatic nu e bun pentru că i-ar împiedica să mai fure. Sistemul ar asigura transparenţă şi i-ar ajuta mult şi pe medici, care ar avea acces în orice moment la istoricul diagnosticelor unui pacient”- Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor

119 milioane de euro este valoarea proiectului sistemului informatic din sănătate, bani din bugetul CNAS