Aciditatea crescută în stomac este primul simptom al gastritei, cronică sau acută, urmat de balonări frecvente, arsuri în capul pieptului (epigastru) şi dureri. Bolnavilor de gastrită le sunt interzise fructele şi legumele crude, precum şi băuturile acidulate.

"Sunt recomandate, în acest stadiu, supele de zarzavat, limpezi sau cu puţin orez, brânza de vaci sau caşul proaspăt, făinoasele cu apă şi lapte, pâinea albă veche, merele coapte, supa de carne de vacă fiartă şi tocată", recomandă dr Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS. Masa trebuie să dureze mai mult, să mâncaţi încet şi să mestecaţi bine.

De asemenea, pauza de "siestă" este obligatorie, eventual cu o compresă caldă aplicată pe abdomen. Acest regim se ţine cca 10 zile, după care se revine, treptat, la alimentaţia normală. În gastritele cronice, alimentaţia exclude: carnea sau mezelurile grase, condimentele şi prăjelile. Ca în toate bolile de stomac, este bine ca mesele să fie mai frecvente (cinci-şase pe zi), dar în cantităţi mai mici, respectându-se cât mai strict orele de masă. Este obligatorie renunţarea la fumat şi la alcool.