În cele două ore de program difuzate seară de seară de TVR, unica televiziune de dinainte de ’89, Ion Dolănescu avea mereu asigurat un loc de cinste. Potrivit lui Gheorghe Florescu, autorul cărţii „Confesiunile unui cafegiu”, înainte de revoluţie, rapsodul era impus de Securitate realizatorilor de emisiuni folclorice, prin intermediul oamenilor aflaţi în structurile de conducere a instituţiei din Calea Dorobanţilor.

Faptul că apărea foarte des la televizor l-a transformat pe Ion Dolănescu într-un artist foarte cunoscut şi apreciat de public, spune Florescu. De talent nu ducea lipsă, dar susţinerea a fost crucială pentru cariera regretatului Dolănescu. Cafegiul a declarat pentru „ring” că difuzarea la TVR îi asigura rapsodului mai multe concerte decât putea onora în mod normal. Aşa a ajuns Dolănescu să pretindă doritorilor de spectacole sume impresionante...

„Seara avea preţul cel mai mare”
„Ion Dolănescu este o creaţie a Securităţii, care l-a impus prin structurile ei la Televiziunea Română. Fiind mereu cultivat, încet, încet s-a impus drept cel mai tare din punct de vedere al interpretării, lucru susţinut şi de talentul pe care l-a avut... Să zicem că în zona Olteniei primea angajamente în zonă. Mergea la o nuntă seara târziu, cu preţul cel mai mare, apoi mai lua şi un botez şi, eventual, şi un retez (tăiere de moţ - n.r.) sau poate chiar mai multe”, spune Gheorghe Florescu.

„Cânta un cântec-două şi pleca”
Cafegiul explică şi mecanismul întregii afaceri: „Am fost de faţă şi de această dată depun mărturie ca martor ocular... Ion Dolănescu era contactat din timp de doritorii de concerte şi el le promitea: «Mâine, la ora 15.00, sunt la dvs.». Nu a venit la 15.00, ci la 17.00 şi ceva. A stat puţin, s-a scuzat că nu mai poate cânta, că se simte rău. A luat însă toţi banii, a cântat un cântec şi i-a lăsat pe fraţii lui să continue programul artistic. Am fost de faţă, m-am uitat şi nu-mi venea să cred. Îl ştiam şi i-am spus că sunt vecinul lui din Caimatei. Bineînţeles că nu-şi respecta niciodată angajamentele orare. Venea şi cânta un cântec-două, dar venea cu doamna Ileana Constantinescu şi cu fraţii lui. Restul artiştilor făceau totul, iar el pleca. Se ducea în altă parte şi cânta”.

„Făcea ce voia cât respecta ordinele”
Potrivit lui Florescu, rapsodul „culegea şi diverse informaţii, pe care le transmitea celor care îl puneau să le dea raportul când se întorcea din turneu”. „El mergea să scoată bani. Din câte mi-au spus cei doi şefi de casă de cultură (de la Piteşti şi de la Târgu Jiu), Dolănescu nu declara niciodată sumele pe care le obţinea de la oameni. Prietenii lui de la Securitate l-au lăsat să facă ce voia atâta timp cât le respecta ordinele. Foarte mulţi oameni ca el au fentat statul. Nu neg faptul că şi bietul Dolănescu se ducea la Scorniceşti, la familia lui Ceauşescu, unde cânta gratis ca să fie iubit de neam, inclusiv de finii pe care îi avea în clan şi care lucrau pentru el, punându-i o vorbă bună pe lângă «primul fiu al Patriei»”, declară cafegiul.

„Ceea ce am spus despre Dolănescu e adevărat, pun mâna pe Biblie. Pot să şi dovedesc, am martori! Trebuie neapărat să se verifice urgent dosarul de securitate al lui Dolănescu.”, Gheorghe Florescu

Dolănescu şi-a făcut fini în clanul Ceauşescu
„Dolănescu a avut grijă ca să-şi facă în familia Ceauşescu foarte mulţi fini, în aşa fel încât finii lucrau pentru el, adică îi puneau o vorbă bună în faţa conducătorului clanului şi astfel era protejat.
El participa în mod gratuit la diverse petreceri care aveau loc la Scorniceşti şi, bineînţeles, nu încasa niciun ban. Şi-l iubea «părintele patriei», care era Nicolae Ceauşescu, «geniul din Carpraţi», dai un leu şi iei un braţ. Fraţii lui Nicolae Ceauşescu şi, în special, Ion Ceauşescu şi cumnatul Bărbulescu de la Scorniceşti îl susţineau”, susţine cafegiul care l-a cunoscut personal pe rapsodul dispărut.

„Mie n-a reuşit nimeni să-mi impună nimic înainte de ’89, mi-a fost respectat mereu dreptul de a selecta artiştii pentru emisiuni şi spectacole.”, Marioara Murărescu, realizator emisiuni folclorice TVR

„Dacă Televiziunea era condusă de Securitate, doamna Murărescu executa ordinele”
Pus în faţa declaraţiei doamnei Marioara Murărescu, cafegiul ne-a declarat:
„Doamna Marioara Murărescu, dacă are ceva de declarat, să mă invite la Televiziunea Română Liberă, într-o emisiune, să discutăm faţă în faţă. Aruncăm în discuţie întreaga noastră carieră politică şi cetăţenească. Ce declară doamna Marioara Murărescu poate să fie adevărat, dacă Televiziunea Română nu era condusă de Securitate. Dacă însă televiziunea era condusă de Securitate, atunci doamna Marioara Murărescu executa ordinele şi dânsa: i se impunea de conducere cine să cânte şi cum să cânte. Asta era treaba”.

Securistul-şef al televiziunii avea şi el o poveste
Gheorghe Florescu ne-a spus şi unde s-ar afla secretele acelor vremuri din televiziune: la securistul-şef. Care securist ar avea şi el povestea lui.

Iată ce ne mai declară cafegiul cel plin de poveşti:
„Să se constate cine a fost securistul-şef al televiziunii şi ceilalţi securişti, şi cine avea drept de viaţă şi de moarte asupra carierelor şi asupra rolurilor jucate de artişti şi de rapsozi în televiziune. Ei, securiştii, hotărau tot. Chiar puteţi să spuneţi că eu, Gheorghe Florescu, ştiu de la o lucrătoare de elită din televiziune, care poate dovedi prin propria sa mărturie (înregistrată de mine), că securistul-şef al televiziunii a fost mutat disciplinar de la CC în urma unui viol comis asupra secretarei lui. A fost mutat disciplinar de Elena Ceauşescu, cea care răspundea de cadrele din CC”.