Gelu Diaconu 13.07.2010

Parcul Carol I, plamanul din Dealul Filaretului

REALITATE. Capitala traieste si cu ajutorul oazelor sale de verdeata

În cetatea numită Bucureşti, conceptul de linişte pare unul tabu. Larma automobilelor, a pickhammerelor şi a utilajelor care forează zilnic în asfalt i-a spulberat cetăţeanului aproape orice şansă de a găsi un loc unde existenţa omului poate intra în rezonanţă cu natura. Bucureştiul este însă un oraş al contrastelor. „ring” vă prezintă astăzi povestea unui parc „regal”.

Este greu de închipuit faptul că, în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, Dealul Filaretului era acoperit cu viţă-de-vie. Totuşi, acest lucru este perfect adevărat. Şi cum tot românul este atras de vinul bun şi de viaţa boemă, locul respectiv s-a transformat lesne într-unul unde bucureştenii veneau ca să petreacă. Dealul Filaretului a fost însă şi martorul unor evenimente istorice, revoluţia paşoptistă găsindu-şi aici ecoul prin demonstraţiile din iunie 1848, când peste 30.000 de oameni au depus un jurământ solemn pentru puterea revoluţionară. Pe locul redenumit Câmpia Libertăţii, la 6 septembrie 1848, masele bucureştene au ars Regulamentul Organic şi „Arhondologia” (cartea rangurilor boiereşti), în încercarea de a spulbera vechea orânduire feudală.

Epoca civilizaţiunii şi a progresului
Venirii pe tron a regelui Carol I i-a urmat o rapidă dezvoltare a statului român. Încă din 1864, cu doi ani înainte de înscăunarea acestuia pe tronul României, edilii bucureşteni erau preocupaţi de amenajarea unui parc public pe Dealul Filaretului. Totuşi, lucrările de construire au început abia în anul 1900, după planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont. Acesta a ales ca ax al parcului o alee centrală amplă, mărginită de arbuşti, straturi de flori şi de câte două alei cu tei. Aleile de centură care încep de la intrarea în parc se unesc cu celelalte alei prin numeroase ramificaţii. Având o suprafaţă de 32 de hectare, Parcul Carol I a fost inaugurat în anul 1906, pentru a sărbători astfel 40 de ani de domnie ai regelui Carol I.

Fântâna Cantacuzino
Monument de artă ridicat în 1870 de primarul de atunci, Gheorghe Gr. Cantacuzino, fântâna este decorată, pe faţadă şi pe părţile laterale, cu basoreliefuri şi plăci de ceramică. Are la bază un bazin care este umplut în permanenţă de firul de apă venit din firida fântânii. Pe acest loc a existat una dintre cele mai frumoase fântâni din Bucureşti, şi anume cea ridicată de Mitropolitul Filaret spre sfârşitul secolului al XVIII-lea. Fântâna Filaret era renumită nu numai pentru apa sa foarte bună, care era vândută de sacagii numai boierilor şi cetăţenilor înstăriţi, ci şi pentru frumuseţea ei. Avea forma unui chioşc cu două niveluri, iar la parter se aflau cele douăsprezece guri pe care se scurgeau apele a patru izvoare captate dintr-un deal învecinat. Etajul avea şapte coloane sculptate şi clopoţei de sticlă. Lucrată aproape în întregime din marmură, a fost demolată în 1863 deoarece ameninţa să se prăbuşească.

Arenele Romane
Teatrul de Vară din Parcul Carol I a fost ridicat de arhitectul Leonida Negrescu şi de inginerul Elie Radu, la lucrări contribuind şi inginerul George Constantinescu. Complexul, construit după model roman, este destinat spectacolelor în aer liber. Aici se organizau pe vremuri cele mai mari gale de box şi de lupte din ţară. Realizat în 1906, împreună cu un complex de clădiri pentru „Expoziţia Generală Română”, teatrul a fost „modernizat” începând cu anul 1966, lucrările întinzându-se pe durata a doi ani. A fost închis amfiteatrul, scena a fost înălţată şi acoperită, partea nouă a porticului a fost închisă cu geamuri, iar fosta lojă regală a fost mărită de la patru la şase încăperi. De asemenea, a fost înlăturat orice ornament sau însemn din perioada monarhiei. Arenele Romane au în prezent o capacitate de 5.500 locuri în aer liber.

Alte monumente, alte atracţii
Unul dintre locurile cele mai îndrăgite de public din Parcul Carol I este Muzeul Tehnic „Ing. Dimitrie Leonida“, care a luat fiinţă în 1909, fiind conceput după modelul Muzeului Tehnic din Munchen. Abia în 1928 muzeul a fost adăpostit într-unul dintre pavilioanele parcului, iar din 1935 funcţionează în actuala clădire, care avea denumirea „Pavilionul Industrial”. Mausoleul, monument construit pe platoul central, pe locul unde se afla Palatul Artelor şi, mai apoi, Muzeul Militar, are o înălţime de 48 de metri şi a fost ridicat între anii 1959 - 1963. Conceput ca o necropolă, a adăpostit rămăşiţele mai multor demnitari comunişti. În faţa mausoleului se află Mormântul Eroului Necunoscut, care a fost readus în parc în anul 1991. De asemenea, la intrarea dinspre fosta Piaţă Mareşal Joffre (actualmente Piaţa Libertăţii), a fost inaugurată în 1935, de regele Carol al II-lea, Fântâna Zodiac, monument devenit în timp reprezentativ pentru întreg ansamblul Parcului Carol I. De asemenea, aici mai poate fi admirat castelul de apă, denumit Cetatea lui Vlad Ţepeş, replică ingenioasă a castelului de la Poienari al domnitorului.

4.206 arbori mari au fost folosiţi la amenajarea Parcului Carol I, precum şi 5.983 arbuşti coniferi, 48.215 arbuşti, dar şi numeroase plante şi flori.

Comenteaza aici:

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

Afisari:

1503 (ultima in 13.07.2010)

Rating:

(7 voturi )

Mai citeste: