Gelu Diaconu 15.07.2010

Adrian Majuru: „Manastirea Vacaresti a avut intinse proprietati!”

LAMURIRE. Domeniile din zona Lacului Vacaresti au apartinut, pe vremuri, bisericii

Puţini sunt cei care îşi pot imagina că odinioară, în zona de la intersecţia Calea Văcăreşti cu Şoseaua Olteniţei, înspre Lacul Văcăreşti, locul era împădurit şi acoperit cu viţă-de-vie. Istoria acestor pământuri, pe care ulterior s-au ridicat gospodării care au format două comune cu destine identice, Vitan şi Bârzeşti, este deopotrivă tulbure şi fascinantă.

Povestea dezvoltării zonei care include Lacul Văcăreşti nu poate fi ruptă de existenţa Mănăstirii Văcăreşti, ctitorie ridicată în 1722 de domnitorul Nicolae Mavrocordat. În cartea sa „Bucureşti, ghid istoric şi artistic”, jurnalistul Grigore Ionescu face o referire elocventă la specificul zonei. „Domnitorul contempla din foişorul cu largi arcade eliptice coloritul variat al grădinilor sale şi al regiunii înconjurătoare, pe vremea aceea în întregime împădurită.” („Capitală pentru România“, Ed. Albatros, 2007, pag. 376). Ulterior, pe aceste locuri au început să se dezvolte mici comunităţi care au dus în final la apariţia celor două comune ale căror nume s-au păstrat până în ziua de azi.

Viile de la Văcăreşti
Odată cu ridicarea Mănăstirii Văcăreşti, dreptul de proprietate asupra pământurilor aferente a trecut în posesia bisericii. „Mănăstirea Văcăreşti a avut întinse proprietăţi în sudul oraşului. De pildă, în preajma Dealului Filaret, avea viţă-de-vie. Chiar şi aici, în zona Lacului Văcăreşti, au fost vii. Domeniile respective nu au fost ale Văcăreştilor, ci ale mănăstirii. Când se construia o mănăstire, boierul sau domnitorul o ridica pe domeniul domnesc. După aceea, domeniul respectiv era donat lăcaşului, nu mai rămânea în proprietatea lui. Asta a fost până la secularizarea averilor”, a spus, pentru „ring”, scriitorul şi istoricul Adrian Majuru.

Secularizarea averilor mănăstireşti
Obişnuinţa ca domnii sau boierii să facă donaţii mănăstirilor a dus în cele din urmă la o situaţie anormală. Veniturile obţinute din exploatarea acestor donaţii trebuiau să asigure resursele necesare desfăşurării activităţilor de cult, dar aceste venituri, înmulţite, au dus la îmbogăţirea călugărilor greci. Statutul lor, care îi scotea de sub incidenţa legilor româneşti, a dus la acumularea unor averi impresionante care luau calea străinătăţii. În plus, un sfert din suprafaţa arabilă a ţării aparţinea mănăstirilor româneşti aflate sub influenţă preponderent greacă. Legea secularizării averilor mănăstireşti, prezentă în programul de reforme al domnitorului Alexandru Ioan Cuza încă de la înscăunarea acestuia, în 1859, a fost votată pe 17/29 decembrie 1863. Aceasta prevedea ca toate averile mănăstireşti să fie proclamate domenii ale statului român, iar veniturile să fie cuprinse în bugetul statului.

Ce a devenit zona Lacului Văcăreşti
Comunităţile învecinate zonei pe care se afla Mănăstirea Văcăreşti, cum ar fi aceea a satelor Popeşti-Romani şi Leordeni, s-au dezvoltat de-a lungul timpului, ducând la apariţia unor noi aşezări. „Erau localităţi în care trăiau comunităţi de bulgari, în Popeşti şi Leordeni. E posibil să fi fost şi în Vitan şi în Bârzeşti. Oricum, comunele Vitan şi Bârzeşti au fost comune suburbane până în anii ’50, când s-a dat o nouă lege administrativă şi au fost astfel integrate în oraş. Treptat, au fost sistematizate şi au devenit cartiere. De altfel, în zona lacului a fost tot un cartier, Văcăreşti, care avea locuinţe ieftine, obişnuite. Acest cartier era o parte din fosta comună Vitan”, a adăugat scriitorul Adrian Majuru.

Întoarcere în timp, la închisoarea Văcăreşti
„După secularizarea averilor mănăstireşti, când mănăstirile şi-au pierdut proprietăţile şi privilegiile în societate, unele mănăstiri şi biserici au fost demolate, iar altele au căpătat o altă destinaţie. E posibil ca, pe fondul acesta, Mănăstirea Văcăreşti să fi devenit închisoare. A devenit penitenciar în timpul regelui Carol I, când s-a transformat şi modernizat spaţiul respectiv pentru acest scop. De altfel, toate închisorile din România de dinainte de 1948 aveau biserică, pentru a-i întoarce pe calea cea bună pe cei care greşiseră. Era un preot acolo şi condamnaţii participau la slujbe şi la liturghii”, a încheiat Adrian Majuru.

„Mănăstirea Văcăreşti nu a încetat niciodată să fie închisoare, nici sub comunişti. Abia după 1973 a fost deschisă publicului, când penitenciarul a fost dezafectat.” , Adrian Majuru

Comenteaza aici:

scris de NUMELE la ora 05:33 in data 15.07.2010

Inalta Curte de Casatie si Justitie, in primul ciclu procesual, confirmat de instante in hotararile date in rejudecare a retinut ca (anexa 7 - decizia nr. 909 din 2 martie 2004 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie) : “Terenurile din jurul lacului Vacaresti nu au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, astfel cum prevad dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 si ca atare Guvernul nu putea dispune prin hotararea nr. 855/2002 asupra concesionarii acestora”. “Decretul nr. 143/1988 nu a realizat o expropiere in sensul legii a proprietatii imobiliare prin el insusi prevazandu-se ca urmeaza a se reglementa situatia juridica a terenurilor ocupate, conform art. 3 si 4 din decret.”
scris de NUMELE la ora 04:46 in data 15.07.2010

zona Lacului Vacaresti este asezata pe fosta vatra a Manastirii Vacaresti devenita ulterior comuna suburbana Dudesti Ciopleal Originile numelor cartierelor din Bucuresti Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea" Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza. Pentru Manastirea Vacaresti ziua fatidica a fost in 2 decembrie 1984. Ceausescu, insotit de apropiatii lui, a facut aici o vizita inopinata. Urand cu patima aceasta zona, el a ordonat sa se studieze amplasarea unui nou tribunal peste ansamblul Manastirii Vacaresti. Se credea ca Ceausescu ura Vacarestiul pentru ca aici fusese inchis, ca detinut de drept comun sau politic, in tinerete Luna decembrie a anului 1986 a fost trista pentru bucuresteni. Manastirea Vacaresti, inima care batea pentru ortodoxia romaneasca, dispare pentru totdeauna de pe pamant Pana la 15 decembrie 1986, in preajma Craciunului, terenul pe care fusese ridicata intre 1716-1740 falnica manastire era complet liber, totul fusese ras de pe fata pamantului". Dar ca si ieri si astazi poate altceva se ascunde in spatele acestei indiferente? Vom afla, oare curand si se vor vindeca sufletele oamenilor deposedati demolati carora regimul comunist le-a confiscat proprietatile si manastirea?? tunci, rana este de nevindecat , atat pentru Manasirea Vacaresti (Calea Vacaresti 391-393, unde se ridica falnic astazi Sun Platza. Cora Vacaresti cat si pentru proprietarii acestei zone pe care si-au pus ochii "baietii si fetele destepte" pentru interesul si buzunarul lor

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

2 (ultimul in 15.07.2010)

Afisari:

2624 (ultima in 15.07.2010)

Rating:

(0 voturi )

Mai citeste: