Gelu Diaconu 19.07.2010

Casin, lacasul Parcului Domeniilor

ISTORIE. Povestea unei manastiri care nu a existat niciodata

Bucureştenii care merg spre Casa Presei Libere nu pot trece cu vederea o frumoasă biserică înălţată la intersecţia Bulevardului Mărăşti cu strada Constantinescu Alexandru. Cunoscută de mulţi drept Mănăstirea Caşin, lăcaşul de cult are în realitate o altă denumire: Biserica Parcul Domeniilor. „ring” a mers pe firul poveştii acestei deosebite şi moderne construcţii, care a devenit cu timpul un reper în geografia fostei moşii Herăstrău.

Moşia Herăstrău avea, la începutul secolului trecut, o întindere de şapte hectare şi era situată, pe vremea aceea, în afara Bucureştilor. După ce a fost parcelată, în 1916, de inginerul Grigore Popescu şi după ce loturile de pământ au fost vândute către funcţionarii Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, zona şi-a schimbat treptat denumirea în Parcul Domeniilor. Aici avea să ia fiinţă un frumos şi cochet cartier, iar ulterior s-a hotărât construirea unei biserici. Astfel, în 1935, s-a luat iniţiativa ridicării lăcaşului de cult de un consiliu parohial format din mai multe personalităţi, precum profesorul Gheorghe Ionescu-Siseşti sau omul de litere Vasile Militam.

Donaţii de la Mareşalul Antonescu
Terenul necesar pentru construirea bisericii a fost dat de primărie, iar fondurile au fost obţinute prin importante donaţii de la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, dar şi prin subscripţii ale unor familii şi instituţii. Însuşi Mareşalul Antonescu ar fi contribuit la ridicarea lăcaşului de cult cu donaţii. Proiectul pentru arhitectura bisericii i-a fost atribuit arhitectului-şef al Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu Berechet, iar sarcina executării lucrărilor a revenit Societăţii Naţionale de Construcţii, coordonatori fiind inginerul Liviu Ciulei şi profesorii Aurel Beliş şi Toader Mihail.

Ctitorirea Bisericii Parcul Domeniilor
Piatra de temelie a fost pusă în 1937, iar în martie 1938, structura noii Biserici Parcul Domeniilor era gata. Lucrările au fost întrerupte însă din cauza dificultăţilor provocate de cel de-al Doilea Război Mondial, fiind reluate abia în 1946. A doua etapă a desăvârşirii bisericii a durat până în 1959, timp în care s-a realizat iconostasul de marmură şi alabastru, cu icoane din mozaic. A urmat o altă perioadă, între anii 1962 – 1971, când s-au executat lambriurile de marmură şi icoanele din mozaic de Murano. Lăcaşul de cult a mai trecut printr-o scurtă perioadă de reparaţii, între anii 2002 – 2003, în prezent executându-se lucrări de refacere a acoperişului turlei mari.

De ce Mănăstirea Caşin?
În apropiere de locul unde avea să fie construită biserica exista, încă din 1897, Leagănul de Copii „Sfânta Ecaterina“, care fusese fondat de doamnele unor mari familii din acea vreme, precum Cantacuzino, Marghiloman sau Văcărescu. Preşedinta de onoare a aşezământului era Regina Elisabeta a României. Trei ani mai târziu s-a ridicat o parte din clădirile leagănului, iar în 1903 s-au încheiat lucrările la Capela „Sfânta Ecaterina“, realizată după planurile arhitectului I.D. Berindei, fondurile fiind asigurate de doamna Irina Ghica. Aici a funcţionat în 1933 Mănăstirea Caşin, cu şase maici venite de la Mănăstirea Suzana (judeţul Prahova), care, pe lângă slujbele bisericeşti, se ocupau şi cu îngrijirea orfanilor din aşezământ. Maicile au plecat la scurtă vreme din cauza unui incendiu care a avariat grav Capela „Sfânta Ecaterina“. „Caşin” ar proveni de la numele unei străzi din apropiere, iar denumirea de după război a Bisericii Parcul Domeniilor, Mănăstirea Caşin, ar fi fost dată în amintirea lăcaşului care a funcţionat în Capela „Sfânta Ecaterina“, dar şi pentru a se evita cacofonia din alăturarea „Biserica Caşin”.

„Biserica nu este o societate de sfinţi perfecţi, ci de candidaţi la sfinţenia perfectă” , Pastorul Richard Wurmbrand

Comenteaza aici:

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

Afisari:

2075 (ultima in 19.07.2010)

Rating:

(0 voturi )

Mai citeste: