Ne ascund autorităţile, serviciile secrete şi alte instituţii ale statului un mare secret în ce priveşte adevărata bătălie pentru Roşia Montană? Citiţi în “ring” o şocantă ipoteză privind posibila existenţă a unui adevărat “tezaur al viitorului” în Munţii Apuseni. Tezaur care ar putea transforma România într-o veritabilă ţintă pentru “asasinii economici” care bântuie planeta.

“Noi, asasinii economici, lucrăm în multe moduri diferite, dar, probabil, cel mai frecvent este să găsim o ţară care are resurse!” Aţi recunoscut: sunt afirmaţiile extrem de cinice ale unui aşa-zis “asasin economic”, personaj principal într-o carte de succes şi într-un documentar şocant care circulă pe net. Zilele trecute, “ring” a intrat în posesia unei informaţii-bombă care pare desprinsă din acel film. Informaţie care, dacă şi în parte ar fi adevărată, ar putea deveni o ipoteză de-a dreptul explozivă: nu uraniul, ci litiul, vanadiul şi zirconiul ar fi adevărata miză a “bătăliei pentru Roşia Montană”. Şi mai şocant este că ipoteza este confirmată, în exclusivitate pentru “ring”, de unul dintre cei mai avizaţi specialişti ai locului, inginerul Aurel Sântimbrean, care vorbeşte despre mii de tone de sulf, feldspat şi o mulţime de metale rare ascunse, nu se ştie din ce motive, de ochii opiniei publice.

VEZI AICI - Documente dintr-un dosar penal top secret trimis de procurorii militari la DNA.

“Profesorul” şi “secretele Generalului”
Omului care ne-a pus la dispoziţie şocanta informaţie provenind din cercuri “top secret” demne de încredere îi vom spune, deocamdată, “PROFESORUL”. Să-i dăm cuvântul. “Prezent la o întâlnire interesantă, unde au participat persoane importante şi, zic eu, cultivate, la un moment dat, un general de vreo 45-47 de ani, fost şef de stat major într-o structură militară importantă, mi-a spus, de faţă cu mai multe persoane publice foarte cunoscute (n.r. - cărora, deocamdată “ring” nu le divulgă numele), ceva ce m-a pus pe gânduri. Discutam despre una, despre alta. Deodată, într-un context anume al discuţiei, m-a întrebat ce părere am despre Roşia Montană şi despre insistenţa celor care doresc cu tot dinadinsul să înceapă exploatarea musai cu… cianuri. Cum eu am răspuns uşor evaziv, GENERALUL mi-a spus că nu aurul, de altfel aflat în cantităţi mari la Roşia Montană, îi interesează pe EI. Şi, culmea, nici uraniul, despre care se zice că însoţeşte, în general, zăcămintele de aur, şi care, şi aici, la Roşia Montană, s-ar găsi din belşug. Atunci am început să devin curios şi am întrebat: «Nu mă mai fierbeţi atât, domnule general. Despre ce mister al misterelor şi comoară a comorilor este vorba?»“.

Combustibilul viitorului, la Roşia Montană
„Şi GENERALUL, pe un ton de magistru al unor secrete ale viitorului, îmi spune aproape şoptit, dar atent să fie auzit de toată lumea, să audă toţi cele rostite de el. «E vorba de ceva care se cheamă metaforic petrolul sau combustibilul viitorului!», spune GENERALUL. Am ridicat cu toţii din umeri şi am făcut ochii mari şi urechile pâlnie. «De litiu aţi auzit?». Şi pentru că nu a primit niciun răspuns, a continuat, repede, tot el. «Da, litiu!». Şi iar a repetat: «Litiu şi alte elemente care se află în acelaşi zăcământ cu aurul: este vorba despre vanadiu, zirconiu şi alte metale rare.».“

Cianurile şi a treia rezervă mondială de litiu
„Şi a continuat GENERALUL: «Ei au ales, dintre numeroasele metode, acesta cu cianurile pentru că ar fi singura care le permite punerea în evidenţă şi culegerea acestor metale».GENERALUL a accentuat asupra celor trei elemente: litiu, zirconiu şi vanadiu. Şi, cel puţin în ce priveşte litiu, GENERALUL a afirmat că, la noi, ar fi «a treia rezervă din lume». GENERALUL ne-a mai spus că înţelege reacţia noastră întrucât tot ce ne-a dezvăluit el este rodul unor descoperiri recente şi că, deocamdată, foarte puţini au avut acces la aceste informaţii”. Concluzia PROFESORULUI, în urma dezvăluirilor GENERALULUI? “Cine va avea litiu şi celelalte metale rare din belşug va fi… stăpânul viitorului!” Sunt “stăpânii viitorului“ deja cu un pas în România? Rămâne de văzut.

“Nu există uraniu la Roşia Montană!”
Pentru a încerca să confirmăm cât de cât sau să infirmăm categoric, după caz, această şocantă ipoteză, am stat de vorbă cu profesori universitari, cu istorici, cu specialişti în fizică atomică. Mai toţi, nici nu ne-au infirmat, dar nici nu ne-au confirmat categoric “teza Generalului”. Când eram aproape să abandonăm pentru o vreme investigaţiile, am ajuns şi la un om extraordinar de prin partea locului, un adevărat fiu al Apusenilor. Este vorba despre inginerul octogenar Aurel Sântimbrean, care ne-a oferit lămuriri… stupefiante. “Am citit şi eu un material privind un posibil zăcământ de uraniu la Roşia Montană. Să vă spun însă părerea mea, care este una singură: eu am lucrat acolo 30 de ani efectiv şi nu am astfel de cunoştinţe că ar exista uraniu la Roşia Montană!”, ne spune inginerul Sântimbrean despre ipoteza uraniului la Roşia Montană. Concluzia este că, în România, în perioada ‘50-‘60, “ruşii au epuizat cel mai mare zăcământ de uraniu din Europa”, dar nu la Roşia Montană, ci la Stei, la circa 60 de km distanţă, şi că, dacă ar fi existat uraniu şi la RM, nu ar fi avut cum să nu apară în timpul măsurătorilor şi prospecţiunilor făcute până acum.

“Aceste metale rare există la Roşia Montana”
“Această companie, şi presa, şi radio, şi televiziunea, toţi vorbesc doar de aur şi argint. Respectiv, vorbind despre nişte cifre rotunde, să spunem 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint. Ceea ce ascund ei sunt tocmai ceea ce spuneţi dumneavoastră: litiu, zirconiu!... Să vi le spun eu care sunt. Sunt scrise treburile astea. E vorba de germaniu, indiu, galiu, zirconiu etc. Toate au conţinutul între 20 de grame până la câteva mii de grame pe tonă. Astea toate sunt metalele viitorului, adică toate tehnologiile viitorului şi toată tehnica asta de vârf aerospaţială se bazează pe aceste metale. De ce le spune metale rare şi de dispersie? Fiindcă nu există nicăieri în lume o exploatare numai pentru molibden, pentru indiu, seleniu, galiu, zirconiu ş.a.m.d. Şi fiindcă, pentru a scoate câteva kg, sau zeci, sau sute, pentru că nu se pune problema de tone, trebuie să excavezi şi să prelucrezi zeci de milioane de tone de rocă. Deci, în aceste condiţii, nu ar fi rentabil. Această companie tocmai asta face. Într-o perioadă de 17-20 de ani, va extrage câte 6-7 milioane de tone pe an. Deci rentează. Concluzia domnului inginer Sântimbrean: “Aceste metale rare există la Roşia Montană, dar nu vorbeşte nimeni despre ele! Eu am tot cerut în scris şi tot am spus: de ce nu se desecretizează contractul de constituire, ca să vedem ce scrie, pentru că, dacă ar exista, ar fi în beneficiul nostru. Că, probabil, scrie: «Exploatăm aurul şi argintul, iar dacă sunt şi alte metale, este beneficiul nostru»! Iar statul român fluieră în degete.”

În loc de concluzie. Nu trebuie să ne ia nimeni de fraieri!
Trebuie să se înţeleagă faptul că nimeni nu are nimic împotriva exploatării moderne şi ecologice a zonei, cu punerea în valoare a tuturor elementelor culturalo-istorice şi turistice, cu garanţii serioase pentru protecţia naturii, pentru o civilizată intervenţie a tehnologiilor mineritului modern în pântecul Munţilor Apuseni. Dar nimeni nu trebuie să ia acest popor de fraier. Şi să se întâmple ca în multe alte cazuri, în care bogăţiile solului şi subsolului s-au vândut… la preţ de nimic.

Litiu, petrolul viitorului
Dovedit din ce în ce mai mult a fi combustibilul viitorului, litiu va deveni un bun extrem de căutat în anii care urmează. Mai mult, două treimi din rezervele mondiale de litiu se spune că sunt concentrate în sudul Americii Latine, adică în Deşertul Atacama, împărţit de două ţări, Chile şi Bolivia, aflate tocmai din această cauză, se pare, într-un conflict deschis. Mai mult, China şi Rusia, care au şi ele rezerve semnificative de litiu, ar fi interesate să alimenteze un astfel de conflict, ca să profite de pe urma scoaterii din ecuaţie a rivalilor pe piaţa litiului. Recent, americanii au descoperit un fabulos zăcământ de litiu şi în Afganistan. Aşadar, războiul pentru stăpânirea viiitorului are un nume.

Este Roşia Montană ţinta asasinilor economici?
“Noi, asasinii economici, lucrăm în multe moduri diferite, dar, probabil, cel mai frecvent este să găsim o ţară care are resurse (…) Şi, apoi, aranjăm un împrumut al acelei ţări de la Banca Mondială sau la una dintre celelalte organizaţii de acelaşi tip. (…) Dar banii nu ajung cu adevărat în acea ţară. De fapt, ajung la marile noastre corporaţii şi la câţiva oameni bogaţi din acea ţară…”. Aţi recunoscut: sunt afirmaţiile extrem de cinice ale unui aşa-zis “asasin economic”, personaj important într-un documentar şocant care circulă pe net. Oricât ne-am strădui să spunem, ca-n filme, că orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare, putem măcar să ne punem o întrebare retorică: ar putea fi România, în varianta în care această şocantă ipoteză a “tezaurului de litiu” se verifică, să devină (sau poate chiar să fi devenit deja), ţinta unui atac de tip A.C. (”asasini economici”) varianta “Zeitgeist addendum”? E o întrebare pe care şi-a pus-o S. Prigoană pe blogul său, dar pe care, probabil, şi-o pun din ce în ce mai mulţi români.

Tehnologia cu cianură, cel puţin în cazul aurului, dă un randament de circa 98%!.

Cele patru mari secrete de la RM
SECRETUL ZERO
Secretul zero, sau “top top secret”, îl reprezintă litiul şi celelalte metale rare. Conform unor surse secrete, se spune că următoarele metale rare se află, cu siguranţă, în zăcămintele de la Roşia Montană:
Germaniu: 20 gr/tonă, folosit în detectoare ultrasensibile în infraroşu, în compoziţia lentilelor de microscop, în lentilele camerelor foto şi video cu unghi larg (wide angle).
Vanadiu: 2.500 gr/tonă (!!) - folosit în aplicaţii nucleare şi în aliaje de oţel anticorozive.
Titan: 1.000 gr/tonă (!!), folosit la rachete cosmice, submarine nucleare, motoare de avion supersonice
Nichel: 30 gr/tonă, folosit la baterii, la fabricile de desalinizare a apei, în oţeluri înalt aliate.
Crom: 50 gr/tonă, folosit în construcţia de avioane, împreună cu aluminiul, şi în compoziţia oţelurilor înalt aliate.
Cobalt: 30 gr/tonă, agent radioterapeutic, folosit şi în turbine cu gaz, în motoare cu reacţie.
Galiu: 300 gr/tonă. Se produc numai 30 tone de galiu pe an, în întreaga lume. Potrivit cifrelor RMGC, ei vor exploata circa 200 milioane tone de minereu pentru a obţine 300 tone de aur. Dar în aceste 200 mil.to., la Roşia Montană există şi circa 6.000 (şase mii!) tone de galiu, adică o producţie medie anuală de circa 352 de tone, de aproape 12 ori producţia mondială actuală!!
Arseniu: 5.000 gr/tonă (!!!), folosit în tehnologia bronzării artificiale, în pirotehnie (artificii), în industria laserelor. În final, circa 10.000 tone de arsenic, din cele 200 milioane tone de minereu, în funcţie de rentabilitate (pot fi, să zicem, 9.000 tone sau chiar 8.000, depinde.
Bismut: 20 gr/tonă, folosit în medicină, în obţinerea fierului maleabil, în industria fibrelor acrilice, în sisteme de stingere a incendiilor, în sistemul de transport al uraniului în reactoarele nucleare, în ind. cosmetică.
Notă.
Tehnologia cu cianură, cel puţin în cazul aurului, dă un randament de circa 98%!.

SECRETUL NR.1
Uraniu. Există totuşi şi voci care spun că, pe lângă aur, cantităţi impresionante de uraniu şi alte materiale radioactive s-ar găsi din belşug, mai ales în zona Băiţa. Se zice că, în "subsolul" afacerii Roşia Montană, tot la capitolul “top top secret” ar fi inserată o prevedere, din care ar rezulta că tot ce se va găsi vreodată în cursul exploatării în afară de aur - respectiv uraniu, stronţiu, cycloniu, roşianidiu, metale ce nu sunt în tabloul lui Mendeleev - se va regăsi în proprietatea celor care urmează să exploateze zona. Cu voie de la stăpânire. Sau nu.

SECRETUL NR2
Sulful. “Ei nu vorbesc deloc despre sulf. Eu am sesizat şi pe documente scrise, nu pe poveşti, adică pe rapoartele geologice cu situaţia rezervelor de minereu, deci eu am sesizat că ei nu vorbesc despre sulf. În zăcământul de la Roşia Montană este 4 la sută sulf. Înmulţitţi dumneavoastră 217 milioane, cât zic că ar fi rezerve de minereu de aur argintifer, cu 4 la sută şi vedeţi ce cantitate imensă de sulf rezultă. (n.r. – aprox. 9.000 de tone). Noi produceam la Roşia Montană o pirită aurifieră din care se valorificau aurul, argintul, sulful. Această pirită avea concentraţia de 42-44 la sută sulf. Această companie nu vorbeşte nimic despre sulf şi despre ce se va întampla cu el”, spune inginerul Sântimbrean.

SECRETUL NR3
Feldspatul. Un alt element ascuns de ochii publicului este feldspatul potasic, folosit in industria porţelanului: 70% din dacitul din Cetate şi Carnic. Adică 70% din tot minereul din Carnic şi Cetate este format din feldspat potasic, în timp ce România importă acest material din China! Există circa 270.000 tone de feldspat despre care nimeni nu suflă o vorbă. Despre feldspat, inginerul Sântimbrean spune: “Noi aducem feldspatul din import după ce 20 de ani s-a studiat problema lui şi s-au făcut investiţii serioase aici, pentru exploatare. Acum, nimeni nu mai spune nimic. Or, la Roşia Montană este vorba de patru munţi care se vor exploata în patru cariere, şi doi dintre ei, Cetate şi Cârnic, au conţinut de felspat de 60-70 la sută. Şi despre asta nu suflă nimeni o vorbă” .

Lista secretă, analizată de americani
Într-un recent raport al unor specialişti americani se spune că “baza de date a Roşia Montană GC conţine date despre mulţi dintre compuşii a căror prezenţă nu a fost sumarizată/evidenţiată în mod clar în «Studiul de Impact asupra Mediului» (SIM)”. Iată şocantele referiri ale americanilor la peste 60 de elemente/metale rare (printre care şi litiu) etc -, aflate în bazele de date, dar ascunse de raportul de mediu. “Amplasamentul Proiectului Roşia Montană este sever contaminat de activităţile miniere ale companiei de stat. Din păcate, SIM nu defineşte, în mod adecvat, nivelul compuşilor chimici specifici care cauzează contaminarea apei şi deteriorarea calităţii ei. Acesta prezintă date pentru o lista ultrasimplificată de compuşi chimici [pH, arsenic, cadmiu, nichel, plumb, mercur, crom, seleniu, sulfaţi şi biocarbonaţi] şi nu reuşeşte să prezinte, în mod adecvat, date pentru numeroase alte metale importante pentru mediu şi elemente cu compuşi metaliferi: aluminiu, antimoniu, crom +6, cobalt, cupru, fier, litiu, mangan, molibdiu, stronţiu, taliu, vanadiu şi zinc; compuşi radioactivi naturali precum: uraniu, radium, stronţiu, thorium, potasiu-40, uraniu, activitate alpha şi beta globală; compuşi organici rezultaţi din utilizarea masivă a combustibililor, produse petroliere, reagenţi chimici, explozibili etc.; cianură (WAD şi Total) şi produşi rezultaţi din descompunere, precum tiocianat şi cianat. Baza de date a RMGC conţine date despre mulţi dintre aceşti compuşi, dar prezenţa lor nu a fost sumarizată sau evidenţiată în mod clar în SIM”.

Un calcul şocant
Iată nişte cifre cu adevărat şocante, chiar şi în aproximitatea lor. “Eu am dat datele mele despre cantităţile estimative de metale rare, sulf şi feldspat, şi nişte specialişti au făcut un calcul economic. Şi, în timp ce valoarea aurului şi argintului este de vreo 10 miliarde euro, valoarea metalelor rare, sulfului şi feldspatului este de 40 miliarde de euro. O sumă frumuşică, nu?!”, spune ing. Sântimbrean. Probabil că, dacă statul român ar fi interesat să facă nişte calcule exacte, pentru a rezulta un posibil real profit la buget, suma ar fi mult mai mare. Sau nu.

“Toată tehnica de vârf aerospaţială se bazează pe metalele rarele de la Roşia Montană”, ing. Aurel Sântimbrean

Sincer, susţin proiectul Roşia Montană, mi se pare realist şi necesar (…) Au fost tot timpul reacţii care n-au adus şi argumente (…) Am avut o discuţie cu directorul pentru România al Băncii Mondiale şi ştiu că se fac evaluări pe acest proiect. Nu m-aş mai grăbi să spun că trebuie făcut, ci trebuie aşteptat până când toate evaluările sunt făcute. Eu cred că pentru zonă nu este o soluţie rea.”, Traian Băsescu

Roşia Montană GC: “Aurul şi argintul – singurele metale valorificabile”
În urma unei solicitări scrise, compania Roşia Montană Gold Corporation a pus la dispoziţia ”ring” următoarele precizări: “În perioada 1997 - 2006, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a desfăşurat cel mai extins şi detaliat program de cercetare geologică realizat până în prezent în cadrul unui proiect minier din România. Pe parcursul acestui program, s-au recoltat probe din galeriile subterane existente, s-au probat treptele de carieră şi aflorimentele de suprafaţă şi s-au efectuat peste 1.000 de foraje de suprafaţă şi din subteran. Programul de cercetare geologică a oferit un grad de detaliere extrem de ridicat pentru zăcământul Roşia Montană, probele fiind analizate individual, şi s-a desfăşurat în mod unitar pe toată suprafaţa perimetrului de licenţă din Roşia Montană, care include toate cele patru cariere propuse: Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig. La Roşia Montană, aurul şi argintul sunt singurele metale prezente în zăcământ în concentraţii suficient de mari încât să permită exploatarea şi valorificarea lor. (…) Programul a analizat şi conţinutul altor metale în minereu, însă rezultatele obţinute nu prezintă concentraţii suficient de importante pentru ca acestea să fie extrase şi valorificate economic. Această afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Concentraţiile identificate pentru elementele care depăşesc media prezentă în fondul natural al scoarţei terestre sunt, după cum urmează: cupru 59 ppm, plumb 42 ppm, zinc 135 ppm, bismut 0,225 ppm, seleniu 1,35 ppm, telur 0,44 ppm, germaniu 0,21 ppm (în care ppm = parti per milion). De asemenea, au fost identificate urme ale altor metale, ale căror concentraţii se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: uraniu (1,43 ppm conţinut mediu Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţă terestră), toriu (6,07 ppm faţă de 18 ppm), stronţiu (95,4 ppm faţă de 125 ppm), molibden (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm) etc. Programul de cercetare geologică a fost certificat, verificat şi monitorizat în mod independent de experţi şi firme de consultanţă româneşti şi internaţionale, pe diverse domenii de expertiză, după cum urmează: * Calcul de resurse - Resource Service Group - Australia * Calcul de rezerve – Independent Mining Consultants – USA * Control extern al analizelor pentru Au şi Ag – Bondar Clegg din Canada, SGS (Analabs) din Australia* Studii de preparabilitate a minereurilor – Newmont Gold Corporation din SUA, Golder Associates din SUA, Minproc din Australia, Ammtec din Australia, Ausenco din Australia * Studii geotehnice – Montgomery Watson & Harza, precum şi SNC Lavalin Canada.

(…) Este foarte important de precizat şi faptul că nici în timpul exploatărilor anterioare derulate la Roşia Montană nu au fost recuperate elementele menţionate mai sus”.

P.S. Până la închiderea ediţiei, nu au fost puse la dispoziţia redacţiei punctele de vedere solicitate Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Vor fi publicate atunci când le vom avea.