Alina Nicu 22.07.2010

Popa: „Sunt casatorit cu nepoata Elenei Ceausescu”

INTERVIU. „ring”, fata in fata cu primarii si parlamentarii de Bucuresti

Este deputat PSD în Colegiul 7 al Capitalei, însă, pentru Florian Popa, meseria de chirurg a fost întotdeauna pe primul loc. Nu vrea să mai candideze pentru un alt mandat pentru că nu se simte ascultat. Parlamentarul ne-a recunoscut că este mason, dar şi că femeia pe care o iubeşte de mai bine de 40 de ani este nepoata soţiei dictatorului Ceauşescu.

Ce v-aţi propus în calitate de parlamentar de Bucureşti?
Sunt deputat într-un colegiu din jurul Spitalului „Sfântul Pantelimon”, acolo unde mi-am desfăşurat întreaga activitate profesională. Este o zonă mai specială, în care lumina e mai gri decât în cele centrale, fiind bântuită de clanuri şi găşti. Am însă un avantaj pentru că, lucrând de 30 de ani într-un spital care i-a îngrijit pe toţi de la naştere până la obştescul sfârşit, situaţia are şi un caracter sentimental. Adică, pot să port o discuţie cu un criminal pentru că fie i-am îngrijit părinţii, fie s-a născut în spitalul acela. M-au preocupat problemele legate de sănătate şi de învăţământ.
Îngrijeşte un copac de 400 de ani

Ce dorinţe au alegătorii dumneavoastră?
Se întâmplă să-mi ceară şi bani, sume mici, dar des, sub pretextul unei eventuale boli, însă eu ştiu că nu acesta e motivul. Câteodată dau, alteori nu. Vin să mă roage să vorbesc cu câte un cunoscut de-al meu pentru a-şi îndrepta sânii sau buzele. Nu ştiu dacă vă puteţi imagina că un copac poate fi problemă vitală pentru un grup de oameni. Aşa am aflat că în sectorul 2, lângă Ambasada Americii, există unul dintre cei mai bătrâni copaci din Bucureşti, aproape mai vechi decât oraşul. Cred că are în jur de 400 de ani.

Cele mai importante iniţiative legislative?
Am avut câteva, am colaborat la altele. Eu nici nu aş avea curaj să am vreo iniţiativă personală. Nu curaj pentru că mi-ar fi frică de cineva, dar nu aş avea curajul intelectual, un anumit mod de a scrie. Le citesc şi rămân câteodată surprins cum unii au curajul să îndrepte articole de lege.

„În România, s-a exagerat cu masoneria”
Sunteţi membru al masoneriei?
De unde ştiţi că sunt mason?! Când am fost atras în această organizaţie, mi se părea una serioasă şi aplicată spre bine. În România s-a cam exagerat. S-au făcut atâtea loji şi atâtea discuţii faţă de această calitate, încât a devenit cam excedentă pe poziţie. Eu aveam un prieten foarte bun, Ştefan Iordache, un mare actor. Era susţinătorul unui tip de partid sau de organizaţie care să fi spus: „Cel mai bun doctor din partidul meu este Ionescu”, iar Ionescu să fi spus: „Cel mai bun actor din partidul meu este Ştefan Iordache”. Se gândea la un elitism, către partea aceasta voia să ajungă.

Sunteţi căsătorit cu nepoata Elenei Ceauşescu?
Da, este soţia mea. Avem o căsnicie care durează de 40 de ani. Nu mi-a spus nimic despre Elena Ceauşescu şi nu-mi spune nici acum, după atâţia ani.

„Orice personalitate în pijamale îşi pierde valoarea”
Aveţi mai multă grijă când se nimereşte ca pacientul dvs. să fie o persoană publică?
Pentru mine, bolnavul nu este un om important sau neimportant. În momentul în care orice personalitate ajunge în pijamale, când se dezbracă de straiele sale sau renunţă la maşina de lux, îşi pierde o parte a valorii. Ai o anumită emoţie când este vorba despre un om cu o evidenţă publică, dar nu foarte mare. Când ai intrat într-o intervenţie chirurgicală, după vreo 10 minute, uiţi cine este, ştii precis doar care este organul pe care îl ai sub mână.

Aţi ajutat sinistraţii?
Nu. Eu, de fapt, sunt un practicant al utilizării donaţiilor. Noi am primit donaţii după anii ‘90 şi nu toate au fost utilizate. Cred că maniera reală de ajutor o au guvernul şi statul care, prin pârghiile lor, pot veni în sprijinul unei comunităţi năpăstuite.

În ce relaţii sunteţi cu primarul din colegiul dumneavostră?
Mă înţeleg foarte bine cu Neculai Onţanu, îl cunosc de când a devenit primar. Eu eram directorul spitalului, iar o parte a campaniei sale s-a desfăşurat în spital pentru că aşa era obiceiul. Trimitea oameni la mine ca să-i văd din punct de vedere medical, eu trimiteam oameni la el ca să-i ajute administrativ. Nu a venit la mine în calitate de pacient. M-a consultat, dar nu a avut boli care să necesite o internare.

„Nu cred că voi mai candida. Consider că nu am făcut ceea ce trebuie în parlament pentru că nu poţi să ai o satisfacţie profesională şi să-ţi exprimi punctele de vedere în domeniul pe care îl cunoşti”

Comenteaza aici:

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

Afisari:

3087 (ultima in 22.07.2010)

Rating:

(1 vot )