Va fi sau nu va fi România groapa de gunoi a Europei? Va ajunge sau nu va ajunge Bucureştiul o „Mecca” a gunoaielor din Balcani? Sunt întrebări care, deocamdată, rămân fără răspuns până în 2012, când ţara noastră va fi obligată să accepte deşeuri din toate ţările UE.

„Transportul transfrontalier de deşeuri reprezintă o problemă majoră în Uniunea Europeană. Din 2012, vom fi obligaţi să acceptăm deşeuri”. Este surprinzătoare declaraţia făcută, în exclusivitate pentru „ring”, de comisarul general Silvian Ionescu, şeful Gărzii Naţionale de Mediu. După o astfel de dezvăluire, pe cât de intersantă, pe atât de şocantă, evident, urmează o întrebare… de bun-simţ: va deveni România groapa de gunoi a Europei?

În România e mai… ieftin
„Nu cred că va deveni, dar vă spun care este mecanismul. Avem, la Satu Mare, un depozit de gunoi ecologic conform normelor UE, la care taxa este de 11 euro/tonă. Iar la Debreţin, în Ungaria, taxa este de 24 euro/tonă. Unde credeţi că vor duce ungurii gunoiul după 2012?”, ne răspunde, printr-o întrebare retorică (tot de bun-simţ) comisarul general Silvian Ionescu. El spune că, practic, totul va funcţiona pe baza legii cererii şi ofertei. Adică, unde-i mai ieftin, acolo-i mai bine.

Culoarea viitorului pentru gunoiul românesc
Dacă europenii, inclusiv vecinii bulgari, se vor buluci să aducă gunoiul la noi, rămâne de văzut. Deocamdată, putem spune că, în sudul ţării, sunt deja câteva gropi „europene”, numite depozite de deşeuri conforme cu normele UE, în Teleorman, în Argeş (lângă Piteşti), la Constanţa, la Năvodari şi, evident, la Bucureşti. Dintre cele trei mari gropi de gunoi ale Capitalei, respectiv Glina, Vidra şi Iridex-Chiajna, cel puţin ultimele două sunt utilate modern, conform cu normele europene, potrivit declaraţiilor fostului senator conservator Corneliu Pascu, acţionar majoritar al grupului IRIDEX (groapa Chiajna). Acesta spune că şi preţurile sunt rezonabile, de 10-11 euro/tonă, mult mai mici decât în Italia sau Germania, unde preţurile sunt în jur de 40 de euro/tonă. Una peste alta, probabil că viitorul gunoiului românesc nu este aşa de negru, întrucât şi noi, la urma urmei, am putea să ducem deşeurile la bulgari, unde, se pare, e… mult mai ieftin.

„La Satu Mare, taxa pe gunoi este de 11 euro/tonă, iar la Debreţin este de 24 de euro/tonă. Unde credeţi că vor duce ungurii gunoiul după 2012?”, Silvian Ionescu, şeful GNM

„Nu cred că în Bucureşti sunt spaţii disponibile, dar, sigur, se poate discuta, dacă economia de piaţă o va impune, pentru că Bucureştiul depozitează cu 10-11euro, iar Germania sau Italia depozitează cu 30-40 euro/tonă şi atunci se poate licita”Corneliu Pascu, acţionar IRIDEX

3,7 miliarde de euro sunt destinaţi, din partea UE, primei regiuni trasfrontaliere România-Ungaria.

Taxa pe gunoi (nu) face politică?
Comisarul general Silvian Ionescu a mai adăugat: „Asta nu vrea să înţeleagă nimeni: legislaţie există! Da, există lege care cere comunităţilor locale să stabilească taxa de comunitate, care înseamnă şi domeniul stradal, şi cel menajer, şi tot ce priveşte «Servicii». Dar nimeni nu face de frica alegerilor pentru că, vezi Doamne, să nu cumva să se deranjeze votantul că-i măreşte taxa. Sunt doar câteva comune care au introdus taxele astea. Până la urmă, când se vor trezi, va fi prea târziu. Majorarea treptată a taxelor locale ar fi fost o soluţie, pentru că legea este din 2008.”

Prima posibilă euroregiune transfrontalieră
Membru marcant al PDL, Silvian Ionescu spune că se lucrează deja la un prim proiect transfrontalier la graniţa cu Ungaria. ”Eu mă lupt acum, şi am ungurii lângă mine, să băgăm în discuţie, la guvern, regiunea transfrontalieră Tisa-Mureş-Criş. Proiectul este la noi, numai că mai trebuie propunerea de hotărâre de guvern din partea unui preşedinte de consiliu judeţean - Satu Mare, Bihor, care se va hotărî. Şi guvernul trebuie să decidă că intrăm în această organizare transfrontalieră”. Silvian Ionescu ne mai dezvăluie că „numai pentru acea regiune există la dispoziţie, de la fondurile comunitare, circa 3,7 miliarde de euro”. Asta înseamnă fonduri europene destinate construcţiei de şosele, de căi ferate, dar şi pentru o întreagă infrastructură care implică rezolvarea problemelor de mediu ale viitorului. În total, România are la dispoziţie circa 22 miliarde de euro pe care nu-i poate accesa pentru că, deocamdată, nu şi-a trasat euroregiunile şi, mai ales, regiunile transfrontaliere.

„În Bucureşti, în niciun caz nu au loc”
„Eu cred că, dincolo de aceste norme europene, fiecare ţară îşi face propriile ei reguli. Iar în Bucureşti, în niciun caz nu au loc. Nu cred că în Bucureşti sunt spaţii disponibile, dar, sigur, se poate discuta, dacă economia de piaţă o va impune, pentru că Bucureştiul depozitează cu 10-11euro, iar Germania sau Italia depozitează cu 30 cu 40 de euro/tonă şi atunci se poate licita. Deocamdată, la noi, în Bucureşti, tot 11 euro este preţul, dar la rampele care se construiesc acum, în final, ar putea creşte şi la noi, dar nu cred că vor ajunge la preţurile europene. După câte ştiu eu, deşeurile din Italia, Franţa, Germania ar putea fi aduse pentru că ei nu mai au spaţii de depozitare şi, pe de altă parte, preţurile sunt mult mai mari”, spune Corneliu Pascu, acţionarul majoritar al uneia dintre cele mai mari şi mai moderne gropi de gunoi din ţară. El ne asigură că, în niciun caz, nici măcar accidental, nu pot ajunge la noi deşeuri toxice din diverse colţuri ale Europei, întrucât actele însoţitoare şi aparatura de laborator a rampelor ecologice din România împiedică acest lucru. Deşi, de-a lungul timpului, au mai fost câteva excepţii, însoţite de mare scandal, vezi „afacerea ICE Chimica-nava «fantomă» Prahova”, din anii 88-90, vezi „gunoaiele radioactive” din Italia, deocamdată, trebuie să-l credem pe fostul senator PC. Până la proba contrarie.