Gelu Diaconu 16.08.2010

Bucurestii de cinci stele

ISTORIE. „Orasul lui Bucur” isi arata frumusetile de ieri si de azi

Oamenii se întreabă deseori ce este istoria, ce o defineşte sau cum sunt delimitate perioadele de timp care intră sub lupa analitică a specialiştilor. Ce înseamnă, pe de altă parte, istoria unui oraş? O punere în „oglindă”, o suprapunere de imagini poate să arate transformările (recente sau mai vechi) prin care a trecut urbea în care trăim. „ring” vă propune continuarea incursiunilor într-un oraş care poate fi definit ca un organism viu ce se schimbă aproape de la o zi la alta.

Blocul Adriatica
Există, în Bucureşti, două blocuri Adriatica: cel din Piaţa Naţiunile Unite, numit Adriatica – Trieste, şi Adriatica – SOCOMET, cel de lângă clădirea Novotel, hotel construit pe terenul unde odinioară era fostul Teatru Naţional. Pe locul unde astăzi este blocul Adriatica s-a aflat o clădire cu două etaje construită de Iancu Ghica. După ce a fost cumpărată, în 1853, de croitorul Torok, cofetarul Fialkowsky a închiriat de la acesta, în 1854, parterul imobilului, unde a deschis o cofetărie foarte populară în epocă. Clădirea Torok – Fialkowski a fost demolată în 1938, în locul ei, Societatea Adriatica ridicând o clădire de birouri. Proiectul i-a aparţinut arhitectului Rudolf Fraenkel, care mai proiectase şi Blocul Scala. La parterul blocului a fost deschisă o agenţie CFR, iar birourile de la etaj au fost închiriate de Uzinele Reşiţa (SOCOMET). Pe timpul comuniştilor, la parter era un magazin de electrice – electronice, iar la etaj - sediul institutului IPROMET. (sursa: www.bucurestiivechi.ro)

Casa Capşa
Istoria Capşei începe la jumătatea secolului al XIX-lea, când doi dintre cei 12 fii ai cojocarului de lux Constantin Capşa au deschis o cofetărie pe Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei), în Hanul Damari (care se afla pe locul Hotelului Francez, cunoscut şi ca Hotelul Victoria, prăbuşit la cutremurul din 1977), vizavi de Biserica Zlătari. Localul, închiriat, avea să fie botezat în spiritul vremurilor: „La doi fraţi, Anton şi Vasile Capşa”. Afacerile au mers bine şi cei doi au deschis, peste doar doi ani, o nouă cofetărie în „casa Castrişoaiei”, situată pe Podul Mogoşoaiei, colţ cu strada Doamnei. Abia în 1868, când afacerea a fost preluată de Grigore Capşa, acesta a deschis împreună cu fratele său mai mare, Constantin, o cofetărie numită „La doi fraţi, Constantin şi Grigore Capşa”, în casa marelui logofăt Iancu Slătineanu, loc în care îşi are sediul şi astăzi Casa Capşa. Patru ani mai târziu, imobilul a fost cumpărat de cei doi împreună cu casa alăturată de pe Strada Nouă (Edgar Quinet). În 1876, Constantin s-a retras din afacere, Grigore Capşa rămânând unicul proprietar. În 1886, el s-a decis să deschidă un hotel şi un restaurant de lux, „Salonul de consumaţie”, care va deveni celebra cafenea Capşa. Pe timpul comuniştilor a primit denumirea comună „Bucureşti. Braserie şi restaurant”, însă, după 1990, lucrurile au reintrat în normal, Casa Capşa redevenind, îndeosebi după renovarea terminată în 2003, unul dintre cele mai frumoase localuri ale Bucureştilor.

Athenee Palace – Hilton
Pe la începutul secolului XX, pe locul unde astăzi se află Hotelul Athenee Palace – Hilton, era o casă cu un singur etaj, al cărei proprietar, Niculae Neculcescu, era un bogătaş din Râmnicu Sărat. În această casă funcţiona un mic hotel, iar pe locul ei fusese, până pe la jumătatea secolului al XIX-lea, o altă construcţie, Hanul lui Ivanciu Gherasi. Aici se va construi, între 1912 – 1914, ceea ce avea să devină Hotelul Athenee Palace. Vizavi era o altă clădire, dispărută în ziua de azi, Hotel Splendid, care fusese ridicată pe la 1898 pe locul Hotelului Orient. Proiectul modernului hotel i-a aparţinut arhitectului francez Teophile Bradeau, Athenee Palace fiind prima construcţie de proporţii mai mari din Capitală cu schelet de beton-armat. Transformat în 1937 după planurile arhitectului Duiliu Marcu, stabilimentul a fost grav avariat în timpul bombardamentelor aliate din aprilie 1944. Un an mai târziu a fost refăcut după indicaţiile aceluiaşi arhitect. În anii ’60 i s-a adăugat o nouă aripă de-a lungul Căii Victoriei, la parterul acesteia deschizându-se un restaurant. (sursa: www.bucurestiivechi.ro)

Comenteaza aici:

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

Afisari:

1336 (ultima in 16.08.2010)

Rating:

(1 vot )

Mai citeste: