Ziarul Ring 31.08.2010

Asistenta de la “Maternitatea mortii” ramane dupa gratii

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au respins, ieri, recursul asistentei Florentina Cîrstea, menţinând decizia de arestare preventivă a acesteia. Totodată, conform Mediafax, instanţa a respins şi cererea avocatei asistentei ca, în cazul în care nu va fi eliberată, la locul de detenţie să fie trimis un psiholog pentru că starea clientei sale s-a înrăutăţit.

La dezbaterile de la tribunal, care au durat aproximativ 45 de minute, dar şi la pronunţarea sentinţei, au fost prezenţi atât membri ai familiei asistentei Florentina Cîrstea, cât şi colegi ai acesteia de la Maternitatea Giuleşti. Motivaţia pericolului social sporit şi a necesităţii cercetării în stare de arest a asistentei sunt expuse de procurorii Marius Iacob şi Remus Budăi într-un referat de 10 pagini pe care îl puteţi citi mai jos în exclusivitate.. Tot ieri, la Parchetul Înaltei Curţi au continuat audierile unor persoane importante din conducerea “Maternităţii morţii”, printre care şi actualul manager interimar, Victoria Nicolau. Ce mai urmează? Potrivit procurorului Iacob, în această săptămână nu vor avea loc puneri sub acuzare (şi reţineri) spectaculoase, întrucât, deocamdată, se aşteaptă rezultatele a două expertize, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă Petroşani şi de la Protecţia Muncii, expertize ale căror concluzii ar putea determina, în mare parte, posibile… ”arestări la vârf”. Sau nu.

R O M Â N I A

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Nr. 855/P/2010

R E F E R A T

cu propunere de luare a măsurii arestării preventive

24 august 2010

Procurori MARIUS IACOB şi REMUS BUDĂI, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică;

Examinând actele dosarului cu numărul de mai sus privind incendiul produs la data de 16.08.2010 la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. dr. Panait Sîrbu”,

C O N S T A T Ă M:

Prin ordonanţa din 23 august 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a dispus luarea măsurii reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 23 august 2010, orele 18.10, până la data de 24 august 2010, orele 18.10, faţă de învinuita CÎRSTEA FLORENTINA DANIELA, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin.2 şi 5 din Codul penal şi vătămare corporală gravă din culpă, prev. de art. 184 alin.2 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit.a din Codul penal.

Prin rezoluţia din data de 23 august 2010 a fost începută urmărirea penală faţă de învinuita CÎRSTEA FLORENTINA DANIELA.

Prin ordonanţa din data de 24 august 2010 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, CÎRSTEA FLORENTINA DANIELA dobândind astfel calitatea de inculpat.

În data de 16.08.2010, Serviciul Omoruri din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti s-a sesizat din oficiu în legătură cu producerea unui incendiu la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. dr. Panait Sîrbu”, în urma căruia au decedat, în salonul de terapie intensivă nou-născuţi de la etajul 2, trei nou-născuţi iar alţi opt au fost transferaţi, având arsuri grave, la Spitalul Clinic de Urgenţă „Grigore Alexandrescu”.

În datele de 17.08.2010 şi 18.08.2010 au mai decedat doi nou-născuţi la Spitalul Clinic de Urgenţă „Grigore Alexandrescu”.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti la numărul 11398/P/2010, iar în data de 17.08.2010, această unitate de parchet a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea analizării oportunităţii preluării cauzei.

Prin rezoluţia din data de 17.08.2010, avându-se în vedere complexitatea cauzei, determinată de volumul activităţilor care trebuie desfăşurate şi de împrejurările concrete în care s-a produs evenimentul, în scopul efectuării cu celeritate a urmăririi penale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în temeiul art. 209 alin.4¹ din Codul de procedură penală, preluarea cauzei în vederea efectuării urmăririi penale şi soluţionării, de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză s-au reţinut următoarele:

În fapt, s-a reţinut că, la data de 16.08.2010, în jurul orelor 18.30, în salonul de terapie intensivă nou-născuţi, din cadrul Secţiei de Neonatologie, situat la etajul 2 al clădirii unităţii sanitare sus-menţionate, a izbucnit un incendiu în urma căruia trei dintre cei unsprezece nou-născuţi aflaţi în salon au decedat, iar ceilalţi opt au suferit vătămări corporale grave – arsuri în proporţie de 50-70% din suprafaţa corporală.

Cei opt nou-născuţi rămaşi în viaţă au fost transferaţi la Spitalul Clinic „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. Ulterior, la această unitate medicală s-a înregistrat decesul altor doi nou-născuţi.(…)

Din actele aflate la dosar rezultă că, la momentul producerii incendiului, la salonul de terapie intensivă nou-născuţi era de serviciu numita CÎRSTEA FLORENTINA – asistent medical, care, conform menţiunilor din fişa postului, avea obligaţia supravegherii permanente a nou-născuţilor aflaţi în acel salon.

Coroborând datele rezultate din expertiza informatică realizată la Institutul de Tehnologii Avansate al S.R.I. cu aspectele relatate de către persoanele audiate, reiese faptul că asistenta medicală CÎRSTEA FLORENTINA DANIELA a lipsit din salon în momentele declanşării şi amplificării incendiului, într-un interval de 12 minute.

Astfel, la data de 16.08.2010, la ora 18.24, CÎRSTEA FLORENTINA DANIELA a părăsit salonul de terapie intensivă nou-născuţi şi a intrat în salonul de cezariene, acolo unde se afla martora M.D. Ulterior, inculpata a ieşit din salonul de cezariene şi a intrat în toaleta situată vizavi. După aproximativ 1 minut, a ieşit din toaletă şi a revenit în salonul de cezariene, mergând prin uşa comună în salonul de nou-născuţi, unde a discutat cu martora F.C. (în acest interval de timp martora M.D. părăsise salonul de cezariene întrucât fusese chemată să asiste la o naştere prin cezariană la etajul 1). În timp ce inculpata discuta cu martora F.C., incendiul a fost constatat de către martora B.M., medic rezident, care a sesizat sistemul cu număr unic de urgenţă 112. Ulterior, inculpata, alarmată de ţipetele care se auzeau, a ieşit şi ea pe hol prin uşa salonului de cezariene.

Constatările efectuate cu prilejul cercetării la faţa locului faptei şi raportul de evaluare a intervenţiei întocmit de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denotă că incendiul a avut o sursă de aprindere electrică.

Din raportul cu privire la concluziile preliminare întocmit de către Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti reiese că incendiul a cuprins 10%-15% din încăpere şi că a avut două faze, una dezvoltată într-un mediu atmosferic normal şi cea de a doua într-un mediu îmbogăţit cu oxigen, cu amplificare foarte rapidă într-un scurt interval de timp.

Având în vedere cele expuse mai sus, rezultă că asistenta CÎRSTEA FLORENTINA nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu stabilite în fişa postului, în sensul că nu a supravegheat în permanenţă copiii aflaţi în salon şi că, părăsind în mod nejustificat salonul, a făcut imposibilă sesizarea momentului izbucnirii incendiului şi luarea măsurilor de evacuare a nou-născuţilor în prima fază a declanşării focului. Consecinţa acestor încălcări a îndatoririlor profesionale a fost una extrem de gravă, având în vedere că au decedat cinci nou-născuţi şi alţi şase au suferit vătămări grave ale integrităţii corporale.

În cauză, măsura preventivă se impune a fi dispusă, sub aspectul condiţiei privind reţinerea în sarcina inculpatei a unor fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, aceasta fiind îndeplinită în raport cu limitele pedepsei prevăzute de lege pentru faptele de ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă. Se pune problema analizei necesităţii dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatei prin prisma pericolului concret pentru ordinea publică şi a indiciilor rezonabile că a comis infracţiunile reţinute în sarcina sa.

Teza prevăzută în legislaţia naţională a „îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală – pedeapsă mai mare de 4 ani şi lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea public”, reprezintă temei recunoscut de Convenţia europeană şi jurisprudenţa de la Strasbourg, de legislaţiile multor state europene, cu condiţia să fie respectată compatibilitatea acestei forme de justiţie preventivă cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie. Pentru că, în esenţă judecătorul nu poate stabili existenţa unei probabilităţi cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către inculpat dacă va fi cercetat în libertate, pentru că aceasta ar echivala cu instituirea unei prezumţii de vinovăţie, incompatibilă cu art. 6 paragraful 2 Convenţie, analiza se realizează, pe lângă condiţia de legalitate şi prin prisma tezei, ce trebuie îndeplinită cumulativ cu teza de legalitate,potrivit căreia lăsarea în libertate ar constitui un pericol concret pentru ordinea publică. Numai îndeplinirea acestora în mod cumulativ justifică dispunerea arestului preventiv.

Tulburarea ordinii publice ţine de domeniul lucrurilor resimţite de opinia publică şi nu numai de datele obiective care justifică plasarea în detenţie, ca măsură excepţională. Distincţia în această cauză trebuie realizată între tulburarea ordinii publice şi tulburarea opiniei publice, aceasta din urmă fiind expresia generală în raport cu datele cauzei şi nu în raport cu interesele victimelor sau ale prezumtivului autor al infracţiunii. Judecătorul nu trebuie să fie sensibil sau insensibil la opinia publică, nu trebuie să fie nici indiferent la opinia publică , dar trebuie să vegheze la aflarea unui echilibru între interesele contradictorii ale victimelor şi autorului, în scopul respectării drepturilor fiecăruia şi interesului public, cu excluderea oricărui interes particular.

Pericolul şi periculozitatea în această cauză presupun analiza naturii şi modalităţii concrete de comitere a faptelor, împrejurările în care inculpata a acţionat şi tulburarea mediului social.

În acest moment procesual balanţa analizei cauzei relevă că mediul social ocrotit a fost serios zdruncinat de faptele inculpatei. Astfel, aceasta potrivit atribuţiilor de serviciu stabilite în fişa postului ( fila nr….) trebuia să supravegheze în permanenţă nou născuţii aflaţi în incubatoare sau pătuţuri speciale, în salonul ATI, pe toată durata programului său de muncă. Contrar acestei obligaţii de muncă, inculpata a eludat normele profesionale şi a ignorat obligaţiile sale funcţionale, stabilite potrivit legii pentru postul pentru care a fost angajată. A folosit modalităţi de ignorare a normelor profesionale, care faptic s-au manifestat pe durata programului său de muncă din data de 16.08.2010, prin absenţa din salonul ATI, unde se aflau cei 11 nou-născuţi, plecând în alt salon, deşi nu avea nicio atribuţie de muncă în al doilea salon. Atitudinea sa de sfidare a obligaţiilor şi responsabilităţilor profesionale a culminat cu absenţa nejustificată din salonul ATI, timp de 12 minute, când a izbucnit incendiul, fapt ce a produs consecinţele ireversibile pentru bebeluşii deveniţi victime ale faptei, care s-a dovedit cu suficientă rezonabilitate că a fost comisă de inculpată.

Potrivit probelor administrate în cauză, respectiv vizualizarea imaginilor stocate pe camerele de supraveghere, inculpata a părăsit locul de muncă, în mod voluntar, iar în intervalul celor 12 minute cât nu s-a aflat la locul său de muncă s-a declanşat şi amplificat incendiul în salonul unde se aflau cei 11 nou-născuţi.

Expertiza informatică realizată de Institutul de Tehnologii Avansate al S.R.I. şi raportul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă denotă că incendiul a avut o sursă de aprindere electrică şi a avut două faze. Cea de a doua fază, datorită mediului îmbogăţit cu oxigen, a amplificat rapid şi în interval scurt de timp temperatura, până la un nivel care a generat o căldură atât de mare încât corpurile bebeluşilor, care cântăreau între 1 kg şi max. 2,5 kg au fost arse pe 50-70% din suprafaţa corpului, 3 dintre nou-născuţi decedând, iar materialul din care erau confecţionate incubatoarele s-a topit. Deci, în raport cu probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, sfidarea normelor de muncă , a ordinii juridice s-a realizat printr-un lanţ voluntar (inculpata a părăsit în mod voluntar locul său de muncă) iar consecinţele produse din culpă au fost deosebit de grave pentru 6 nou născuţi, respectiv prin vătămarea gravă a acestora şi ireversibile pentru 5 nou născuţi .

Un asemenea lanţ cauzal, compus din acţiune voluntară, de nerespectare a obligaţiilor de muncă şi din acţiune infracţională din culpă – caracterizată de afectarea gravă sau ireversibilă a 11 bebeluşi, creează o tulburare a ordinii juridice şi trezesc îngrijorarea comunităţii, în mod prioritar a celor care depind de serviciile medicale de specialitate (maternităţi).

Inculpata prin fişa postului a fost învestită cu „un drept profesional” de a veghea la sănătatea şi siguranţa unor nou-născuţi, care necesitau o protecţie medicală profesionistă, permanentă, deoarece erau prematuri, deci fiinţe fragile pentru care din punct de vedere medical sunt prevăzute condiţii şi proceduri speciale de îngrijire şi supraveghere.

Prin urmare, din întreaga analiză faptică în care a acţionat inculpata, starea de primejdie, de pericol potenţial a existat pe toată durata demersului său de a părăsi salonul, în timpul programului său de muncă, de a ignora normele profesionale (prin faptul că pleca din salon fără drept), apoi pericolul potenţial a devenit actual prin faptul că a izbucnit incendiul în intervalul de timp în care inculpata şi-a părăsit locul de muncă fără drept. Această atitudine, această sfidare a normelor de conduită profesională legală a inculpatei are, potrivit probelor administrate , menţionate anterior, legătură de cauzalitate cu producerea consecinţelor ireversibile, pentru 5 nou născuţi şi a celor foarte grave, de vătămare corporală pentru 6 nou născuţi. Faptul că urmările reprezintă fapte din culpă nu atenuează şi nu minimalizează pericolul şi periculozitatea, prin faptele de ucidere din culpă şi de vătămare corporală din culpă gravă, starea de primejdie a devenit concretă prin rezultat. Diagnosticul de periculozitate pentru viitor, dacă ar fi cercetată în libertate, nu poate fi stabilit matematic pentru care ar reprezenta un pronostic fără suport în lege, dar analiza concretă a cauzei anterior dezvoltată demonstrează că există indici rezonabile care să conducă la concluzia că pericolul întregului ansamblu faptic al cauzei are în acest moment valenţe sporite.

Trebuie avut în vedere şi faptul că doctrina şi practica judiciară au susţinut constant că pentru infracţiuni deosebit de grave, cum sunt cele care determină moartea fiinţei umane, ori vătămarea (mutilarea) fiinţei umane pericolul concret pentru ordinea publică este implicit, deoarece prin natura lor aceste fapte au rezonanţă negativă. Când victimele sunt copii, în speţă nou-născuţi, bebeluşi, se creează o stare emoţională deosebită în rândul societăţii şi se trezeşte îngrijorare dar şi o reacţie particulară a opiniei publice, deoarece fapte de natura celei reţinute în sarcina inculpatei suscită tulburare şi determină pierderea încrederii în sistemul sanitar.

Prin raportare la complexitatea cauzei, cercetările penale efectuate până în acest moment au cristalizat sub aspect probator, cu suficientă rezonabilitate, actele infracţionale comise de inculpată. Pericolul concret are o existenţă legată de timp, iar probele administrate, prin raportare la complexitatea cauzei, demonstrează că lezarea ordinii de drept apare ca actuală , faţă de momentul faptei, prin prisma probelor administrate în raport cu faptele reţinute în sarcina inculpatei. Faptul că etapa investigativă presupune exploatarea tuturor probelor şi persoanelor şi se află în curs, nu influenţează pericolul social în raport cu inculpata şi nu-l reduce, criteriul de apreciere urmând a fi fondat în raport cu probele ce vor fi în continuare administrate în cauză.

Situaţia de fapt descrisă mai sus rezultă din materialul probator existent la dosarul cauzei.

Având în vedere faptul că în cauză sunt întrunite cerinţele art.148 lit.f din Codul de procedură penală, în baza art.149¹ din Codul de procedură penală şi art.150 din Codul de procedură penală,

Solicităm

Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti

Luarea măsurii arestării preventive a inculpatei CÎRSTEA FLORENTINA DANIELA,

pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 24 august 2010, până la data de 21 septembrie 2010.

P R O C U R O R, P R O C U R O R,

Marius Iacob Remus Budăi