Născut şi crescut în lumea tumultuoasă a circului, Iosif Constantin şi-a început cariera la doar 14 ani, ajungând ulterior unul dintre cei mai cunoscuţi acrobaţi de pe mapamond. Este nepotul celebrului Iosefini, iar tatăl lui, Ştefan Cora, fratele cunoscutului iluzionist, a fost el însuşi magician. Momentul culminant al carierei l-a trăit în 1984 când, împreună cu trupa care i-a purtat numele, a primit la Madrid un prestigios premiu: Oscar pentru circ. Retras de câţiva ani din activitate, maestrul a acordat în exclusivitate un interviu pentru ziarul „ring”.

Maestre, când aţi început cariera în circ?
Sunt în circ de când m-am născut. În toată familia mea erau numai iluzionişti. Iosefini e unchiul meu, iar tatăl meu, Cora, care a fost şi el iluzionist, era fratele lui. La 14 ani făceam zburători cu Ganea. Pe urmă m-am făcut cascador, cu Sobi Cseh. Am făcut şi film; Gopo chiar a vrut să mă bage într-un film de-al lui în rolul principal, dar nu era de mine. Mie-mi plăcea circul, să mă dau peste cap. Am lucrat în cele mai mari circuri din lume. Am fost în 147 de ţări, în toată lumea asta.

După revoluţie aţi prins un contract în SUA. Cum v-aţi descurcat pe cont propriu?
Am avut, într-adevăr, un contract pe care l-am obţinut printr-un agent. Noi, Trupa Constantin, eram angajaţi la Circul de Stat. Înainte de plecarea în SUA, ne-am făcut toţi cerere de concediu fără plată, în baza Articolului 233.

Peste Ocean, pe banii lui
Cine a suportat cheltuielile de transport?
Păi, cine altcineva decât eu?! Nimeni nu a dat bani pentru bilete, m-am dus eu, mi-am vândut din casă şi de pe mine ca să cumpăr biletele de avion. Păi ce, avea vreunul bani?

Un fost colaborator de-al dvs., Vasile Oprea, susţine că banii de drum au fost plătiţi de americani.
Nu este adevărat, habar n-are ce vorbeşte. Oprea ăsta era un instalator care mi-a făcut nişte lucrări acasă. Ştiam că face parte din Trio Corona, împreună cu un bulgar şi cu o fată. Câştigau bani dând reprezentaţii prin baruri. Pentru că nu aveam decât un singur porteur (adică băiatul de la baza coloanei), pe Aurelian Bucur, l-am întrebat dacă vrea să meargă cu noi şi a fost de acord.

Era angajat al Circului de Stat?
Nu a fost niciodată angajat al circului, a fost doar colaborator. El toată viaţa a făcut ce a făcut cu Trio Corona! Nu a fost, cum spune el, în nicio Trupă Moşoianu! Nu-l ştie nimeni din tot circul!

„La Farfan am rămas fără bani”
Ce s-a întâmplat în Statele Unite?
După ce am terminat contractul cu Circul Bentley Brothers, agentul care ne aranjase cu ei ne-a găsit un nou angajament cu Circul Farfan. Aici problema a fost că nu venea nimeni la spectacole. După vreo patru-cinci luni de zile nu mai aveam nici bani de ţigări.

Şi ce aţi făcut mai departe?
Eu am vrut să plec. Toată lumea a fost însă de acord să mai rămânem. Erau tot felul de balerini, balerinuţe, tineri fără familie care voiau să mai stea. Am acceptat şi am rămas, aşadar, până n-am mai avut bani. Nu aveam cu ce să ne mai întoarcem acasă. Omul de acolo, Armando Farfan, nu avea bani să ne dea pentru că nu venea nimeni la circ.

„A luat 15.000 de dolari pe asigurare!”
Ce s-a întâmplat în ziua accidentului, când Vasile Oprea a fost rănit?
Doamna Farfan gătea şi ne dădea şi nouă să mâncăm, tuturor, la oală. Noi montam circul şi doamna ne-a invitat la prânz la masă. Oprea a zis că nu stă şi s-a dus să-şi mănânce supele lui speciale. Au plecat mai mulţi, s-au urcat în maşina aia şi el s-a trezit că nu mai avea loc. S-a aşezat chiar în fundul maşinii, cu spatele la şofer. Conducea una din Jamaica, o balerină. Aia a intrat pe roşu, a venit o maşină din stânga şi i-a buşit. Pe el l-a lovit chiar în spate.

Şi cine a avut grijă de el la spital?
Băiatul meu, pe care el îl înjură, s-a ocupat de tot. Maşina lovită nu avea asigurare. Fiul meu a luat numerele de pe altă maşină, care avea asigurare, şi le-a pus pe maşina accidentată, deci a făcut o ilegalitate. Am adus avocat, băiatul meu i l-a făcut rost. Oprea a luat banii pe asigurare, 15.000 de dolari, i-a dat jumătate avocatului şi restul l-a băgat în buzunar.

„Oprea e un nenorocit!”
Aţi plecat în cele din urmă de la Farfan?
Da, am plecat la Tihany, în Puerto Rico. Tihany ăsta era un iluzionist român din Arad, plecase de mai multă vreme în SUA. Oprea m-a făcut şi pe acolo de râs. Îmi venea să dau cu el de pământ! Păi, eu am ţinut cinci inşi în cârcă, nu eram ca el să ţin doi şi să cad în fund! Zmeul-Zmeilor am fost! A venit la mine că vrea să aducă un avocat, că mă dă în judecată. După aceea, când noi am revenit în ţară, el a rămas acolo, că avea o grămadă de bani, nu l-am abandonat noi. După ce s-a întors, a continuat să-şi facă meseria lui de instalator. Nu a fost la circ, nu a avut treabă niciodată cu circul. E păcat că am ajuns, la 62 de ani, să mă înjure un nenorocit care nu a făcut în viaţa lui nimic. Şi-a bătut joc de numele meu, şi eu m-am zbătut pentru numele ăsta de mi-a sunat apa-n cap!