Cartea de istorie modernă a României nu-l poate exclude din paginile sale pe regele Mihai, deşi într-un trecut nu foarte îndepărtat s-a încercat ştergerea completă a tot ce era legat de monarhie, de la însemne până la edificii care purtau simbolurile regalităţii. Revoluţia din decembrie 1989 a permis redeschiderea acestei cărţi prăfuite, chiar dacă până la restabilirea unor relaţii normale cu Casa Regală a trebuit să mai treacă o bună perioadă. Prezentul se mulţumeşte cu consemnări cronologice, una dintre acestea fiind cea legată de ziua de naştere a suveranului român.

De la un anumit moment, în viaţa unui om obişnuit, aniversarea zilei de naştere este doar un motiv de aduceri aminte şi mai puţin unul de sărbătoare. Când este vorba însă despre personalităţi, ceea ce ar trebui să fie un act benevol se transformă în obligaţie. Odinioară, ziua regelui Mihai era un adevărat eveniment pentru cetăţenii României. În prezent, această zi reprezintă mai degrabă un simbol al trecutului. Regele Mihai este el însuşi un simbol al trecutului, cu bunele şi relele acumulate, cu suişurile şi coborâşurile inerente traseului sinuos al vieţii suveranului român.

Rege la doar şase ani
Fiu al regelui Carol al II-lea şi al reginei Elena, Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Sinaia. Principe al României şi principe de Hohenzollern, este strănepot al Reginei Victoria şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Angliei. După moartea regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, Mihai devine rege al României, consecinţă a faptului că tatăl său, Carol al II-lea, fugise din ţară în 1925 cu Elena Lupescu şi renunţase, în consecinţă, la tron. Prima domnie a durat până în 1930, când Carol al II-lea a revenit în ţară şi a preluat prerogativele de la fiul său.

A doua domnie şi intrarea în istorie
Evenimentele legate de desfăşurarea celui de-al Doilea Război Mondial l-au readus pe Mihai în prim-planul vieţii politice româneşti. Carol al II-lea, care îi dăduse generalului Antonescu, în septembrie 1940, puteri depline, este determinat să abdice, Mihai succedându-i la tron. Nu împlinise încă 19 ani şi, legal, avea prerogative limitate: era şeful suprem al armatei şi putea desemna un prim-ministru cu puteri depline, supranumit „conducător”. Actul de la 23 august 1944, când România a încheiat pacea cu Aliaţii şi a întors armele împotriva Germaniei, deşi încă este considerat unul controversat, l-a avut în centrul său pe regele Mihai, care a dispus destituirea şi arestarea lui Antonescu. Trei ani mai târziu, pe 30 decembrie 1947, este forţat de comunişti să abdice.

Lungul drum al exilului
Începutul peregrinărilor prin străinătate este marcat de căsătoria, în 1948, cu prinţesa Ana de Bourbon Parma, împreună cu care regele Mihai se stabileşte în Marea Britanie. Mai târziu se va muta, împreună cu familia, în Elveţia, la Versoix, reşedinţă devenită un fel de simbol al susţinătorilor monarhiei din România. Revenirea în ţară se va produce abia în 1992, cu ocazia sărbătorilor de Paşte, familia regală fiind întâmpinată atunci cu o deosebită simpatie. În fiecare an, cu ocazia zilei de naştere a regelui Mihai, Fundaţia Principesa Margareta a României marchează evenimentul cu un concert de gală caritabil la Ateneul Român.

O pasiune cu vechime: automobilul
Pasiunea pentru tehnică a regelui Mihai datează încă din anii războiului, când un prieten i-a făcut cadou un jeep adus de pe frontul rusesc. Dintre „trofeele” colecţionate de-a lungul timpului, la loc de cinste stau un Ford GPW din 1944, un jeep Willys MB tot din 1944 şi un Bantam BRC-40, fabricat în 1941, care i-a aparţinut generalului Patton. De asemenea, regele Mihai este pasionat şi de avioane, în timpul şederii în Marea Britanie fiind chiar angajat ca pilot comercial al unei companii de echipament aerian.

8 jeepuri din al Doilea Război Mondial a reconstruit de la zero Maiestatea Sa, Regele Mihai I.