Avem dovada! Departamentul de investigaţii al ziarului ”ring” a intrat în posesia ultimelor trei rapoarte privind activitatea Serviciului Român de Informaţii: în anii 2007, 2008, 2009! Rapoartele care, nu se ştie încă din ce motive, nu au fost discutate în Parlamentul României la timpul lor conţin foarte multe date interesante despre numărul tot mai mare, de la un an la altul, al mandatelor... de interceptare a telefoanelor. Şi, nu în ultimul rând, sumele, impresionant de mari, cheltuite cu aceste operaţiuni secrete. Operaţiuni considerate de unii... ”constituţionale”, iar de alţii, chiar... ”poliţie politică”.

Vezi aici rapoartele SRI din anii 2007, 2008, 2009

Vântu - ascultat! Drăgotescu, Roşca, Nistorescu - ascultaţi! Elena Udrea, ascultată! Cocoş - ascultat! Stolojan şi Voiculescu - ascultaţi! Din ce în ce mai multe cazuri de ascultare a telefoanelor au făcut vâlvă în media din ultima vreme. Cu atât mai mult cu cât au avut ca ţintă oameni politici, afacerişti, moguli de presă sau... simpli jurnalişti. Cu toată mediatizarea stenogramelor ce privesc aceste înregistrări (în cazul senatorului Voicu, în cazul Dan Diaconescu, în cazul Vântu, în cazul ALRO), puţini ştiu că, în spatele acestor ascultări, stau sume fabuloase, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de... euro. Scuza: aceste ascutări ar ajuta la stârpirea corupţie, a crimei organizate, a terorismului, a spionajului. Câţi spioni a ”dovedit” SRI? În afară de ”Floricel şi gaşca lui”, aproape... nici unul. Câţi terorişti? În afară de renumitul ”terorist (cu) butelie” şi de ”bietul” Haissam, ”scăpat” printre berbecuţi, cam tot atâţia cât spioni: nici unul! Să vedem însă, concret, ce spun rapoartele (SRI) - pe care le puteţi citi, în exclusivitate, pe www.ziarulring.ro, ce spun comisarii (parlamentari) şi ce spun anumite voci avizate de pe margine: cum ar fi foşti directori ai celui mai important serviciu secret al României.

Ce zice Comisia
Într-un raport (datat 11.10.2010) al Comisiei comune permanente (a celordouă camere) pentru exercitarea controlului parlamentar al SRI, se spune, printre altele: ”Serviciul Român de Informaţii şi-a desfăşurat activitatea cu respectarea strictă a prevederilor Constituţiei României, a reglementărilor naţionale în materie, precum şi a normelor naţionale, comunitare şi internaţionmale referitoare la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului fapt ce a asigurat legalitatea şi corectitudinea acţiunilor de realizare asecurităţii naţionale (...) Respectând riguros prevederile legale, SRI a asigurat în calitate de autoritate naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor pentru toate structurile din Sistemul Naţional de Securitate şi pentru Ministerul Public”, spune un Raport semnat de Cezar Preda, Ion Stan şi Attila Verestoy, membrii ai Comisiei de supraveghere aSRI.

Cifrele raportului despre... rapoarte
”În anul 2009, au fost transmise Centrului Naţional de interceptare a Comunicaţiilor un numă de 22.176 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională. Comparativ cu anul 2008, numărul de mandate obţinute de SRI a crescut cu 28,82%, datorită necesităţilor specifice în domeniul prevederii şi combaterii terorismului, respectiv în contracararea acţiunilor de criminalitate organizxată transfrontanieră”, spune raportul comisiei SRI despre Raportul SRI din 2009. Şi celelate două raporte, cel din 2008 şi cel din 2007, au beneficiat de astfel de analize, mai mult sau mai puţin formale, ale rapoartelor SRI. Nicăieri nu se spune, evident, de ce au întârziat discuţiile legate de raporte. După principiul: cine-i judecă pe judecători.

Ce zice SRI
Oficial, SRI nu spune decât că şi-a făcut datoria conform legii. ”Serviciul şi-a îndeplinit toate obligaţiile care-i revin prin lege”, spune Marius Bercaru, purtătorul de cuvânt al SRI. Potrivit unor surse demne de încredere, am aflat că, de fapt, ”nu ţine de SRI când se prezintă raportul în parlament, ci de modul cum sunt trecute pe ordinea de zi”. În ce priveşte aparenta predare la pachet a celor trei rapoarte, sursele noastre spun că ”nu au fost predate la pachet, ci fiecare raport a fost depus la termen”. Cât despre cheltuielile defalcate pe ascultări de telefoane, din bugetul total al SRI, am adresat instituţiei o întrebare în scris, la care aşteptăm răspuns.

Ce zice primul director al SRI
Virgil Măgureanu, cel supranumit ”şarpele cu ochelari” sau ”dom’ Profesor”, nu vrea să comenteze întârzierea rapoartelor şi numărul ascultărilor. ”Nu doresc să comentez nimic, iar pentru eventuala prezentare sau neprezentare vă rog să să adresaţi actualilor titulari. Eu nici nu am timp şi nici nu doresc să fac aprecieri în acest sens”, spune Măgureanu.

Ce zice al doilea director al SRI
Fost director al SRI din perioada CDR-istă (1997-2001), Costin Georgescu, acum profesor de spioni şi antispioni, comentează astfel: ”Şi eu am întârziat de multe ori cu rapoartele dar nu din vina SRI ci pentru că aşteptam să fie programată discutarea raportului. O dată am aşteptat un azi întreg. Probabil că parlamentu lare atâtea probleme că nu ia în considerare ca lumea aceste rapoarte. În ce priveşte lipsa unor cazuri de notorietate, acestea, pentru că au fost dezbătute în presă sunt probabil considerate epuizate. Sunt multe alte probleme care ar trebui discutate. În ce priveşte numărul mare de interceptări, problema este că România nu are nici acum legile siguranţei puse la punct. Şi se merge pe legea aceea desuetă din 1991, unde nu există ameninţările din sistemul informatic şi aşa mai departe. De asemenea, depinde cum se raportează numele respective. Trebuie spus că mandatul se dă pe individ, nu pe caz. Deci ce se psune la televizor, este greşit. De asemenea, dacă sunt să zice 300 sau zece mii de mandate sunt tot atâtea pesoane urmărite. Pentru că la fiecare prelungire a urmăririi unei persoane se emite un nou mandat. Pentru că sunt persoane care trebuie urmărite ani de zile, mai ales în zona terorismului. Aceste lucruri însă pot fie lămurite în parlament, prin întrebările puse, pentru că lumea trebuie să cunoască aceste lucru şi să le înţeleagă corect. Trebuie să se înţeleagă că SRI pune la dispoziţie numai partea tehnică: ori o face pentru Poliţie (n.r. - DGIPI, fostă Doi şi un sfert), pentru Parchet (n.r. -DIICOT, DNA), pentru SIE, pentru armată (n.r. - DGIA). În ce priveşte posibilele acuze de poliţie politică, eu nu pot să vorbesc decât despre vremea mea când am avut câteva cazuri de ofiţeri pe care i-am dat afară imediat. Eu nu neg niciodată greşeli, când există, pentru că se întâmplă şi la case mai mari, toate serviciile celebru au astfel de greşeli. Dar eu cred că trebuie să se facă diferenţa între un serviciu politic precum era KGB sau o parte a Securităţii, înainte de 89, şi un serviciu modern şi democratic, precum actualul SRI, care este respectat ca atare pe plan european şi mondial. Spun asta pentru că pe mulţi ofiţeri actuali cunosc de când erau mai tineri (n.r. - cu zece ani mai tineri), iar cu alţii colaborez la facultate, la cursurile postuniversitare. Şi pot spune cu mâna pe inimă că oamenii ăştia chiar îşi iubesc ţara”.

Zeci de milioane pentru mii de ascultători

În anul 2009, SRI a cheltuit pentru interceptările telefonice aproximativ 60 de milioane de euro, cu aproximativ 30 de milioane mai mult decât în 2008. Numărul interceptărilor a crescut constant. Dacă în 2007, erau ascultate cu 26% mai puțin faţă de 2006, în 2008, numărul acestora ajunge la un total de 15.170. În 2009, numărul creşte semnificativ şi interceptările ajung la un total de 22.176. În ultimii trei ani, numărul posturilor telefonice ascultate este de 44.839. Să dormim liniştiţi: SRI veghează (şi ascultă) pentru noi!

Cum se ascultă pe… Codul Penal
Conform Codului de Procedură Penală, “interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în conditiile prevăzute de lege. (…) Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor pot fi autorizate în cazul infracţiunilor contra siguranţei naţionale prevăzute de Codul Penal şi de alte legi speciale (n.r. - Legea siguranţei naţionale, Legea SRI etc). Autorizaţia se dă pentru durata necesară interceptării şi înregistrării, dar nu pentru mai mult de 30 de zile (…) Durata totală a interceptarilor şi înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi 120 de zile.

Cum ascultă SRI
Oficial, prin purtătorul său de cuvânt, Marius Bercaru, SRI spune doar atât: “Activităţile noastre sunt conform legii”. Neoficial, conform unor surse bine informate, SRI, ca singură instituţie abilitată, numai şi numai cu mandat de la un judecător autorizat ORNISS, să intercepteze convorbiri telefonice pentru mai multe intituţii fie militare (servicii de informaţii sau de protecţie internă ale MAI, SPP, SIE, STS, MApN), fie civile (Parchete, DNA etc). Că sunt chiar servicii de informaţii oficiale şi/sau structuri de informaţii paralele care pot intercepta ilegal telefoanele şi că, uneori, acestea fac obiectul unor scandaluri mai mari sau mai mici, asta e o altă problemă..