Uniunea Europeană îşi mai îndreaptă o dată atenţia spre „copilul sărac” România. Summitul Dunării, care a reunit, ieri, la Bucureşti, 22 de delegaţii din 14 ţări, are ca scop stabilirea unei noi strategii de „exploatare” a fluviului care trebuie să devină o adevărată magistrală modernă, ajutând totodată şi la revenirea economică a ţării noastre. Principala problemă rămâne însă incapacitatea de absorbţie a fondurilor europene.

Palatul Parlamentului a găzduit, ieri, una dintre cele mai importante reuniuni ale anului. În afara numeroaselor delegaţii, la summit au participat şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, sub conducerea preşedintelui Jose Manuel Barroso, care au dezbătut o nouă strategie pentru regiunea Dunării. Uniunea Europeană pune la bătaie 100 de miliarde de euro, bani ce vor fi atribuiţi prin proiecte realizate de statele riverane. Au fost luate în discuţie patru domenii de dezvoltare: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului, a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare.

Băsescu - optimist, Barosso - îngrijorat
La summitul de la parlament, unul dintre cei mai entuziaşti susţinători ai proiectului a fost preşedintele României, care a afirmat că „sectorul de transport naval este cea mai importantă dimensiune economică a Dunării. Fluviul trebuie să devină o adevărată axă modernă de transport european”. Barosso a fost rezervat în declaraţii şi a susţinut că „Dunărea nu mai e aşa de albastră cum o cânta Johann Strauss. Dacă ne uităm la deversările din ultimii ani şi la populaţia de peşti în scădere, vedem că avem şi probleme”.

Trei porturi au „produs” 300.000 de lei
Criza economică a afectat şi traficul naval de pe Dunăre. Administraţiile portuare au înregistrat, anul trecut, o activitate cu până la 40% mai mică. Dacă în 2008, Administraţia Porturilor Dunării Maritime înregistra un trafic de aproximativ 12 milioane de tone, în 2009, acesta a scăzut la 7,5. Chiar şi aşa, APDM, ce administrează porturile Tulcea, Galaţi şi Brăila, a realizat un profit de 300.000 lei. Şi porturile aflate în administrarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu au înregistrat, în 2009, un trafic de 2,7 milioane de tone, în scădere cu aproape o treime faţă de 2008. Nici Canalul Dunăre-Marea Neagră nu a scăpat de efectele crizei. În urmă cu doi ani, a realizat un trafic total de 30 de milioane de tone şi un profit de aproximativ un milion de euro, iar anul trecut, traficul a scăzut la 20 de milioane de tone.

10.000 de proiecte aşteaptă fondurile
Pentru a elimina, cel puţin aparent, incapacitatea de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană, Ministerul Turismului a anunţat că are deja 10.000 de proiecte care vizează regiunea Dunării. Prioritare sunt construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti, a a două noi poduri România-Bulgaria şi refacerea infrastructurii portuare.

„Avem un proiect ce vizează dezvoltarea infrastructurii pe insula Şimian ce va deveni o veritabilă «perlă a Dunării» şi pentru care avem nevoie de circa 100 de milioane de euro. Pe tronsonul românesc, potenţialul de transport este de 12-15%, însă nu avem o infrastructură portuară. Vrem să transformăm porturile de pe Clisura Dunării în mici portuleţe turistice.”
Marius Bălu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi

„«Autostrada Dunării» ar crea numeroase locuri de muncă. Am aplicat cu 50 de proiecte pentru a atrage fonduri
europene la nivelul judeţului, dintre care 11 sunt în implementare.”, Miruna Dudău, reprezentant al Consiliului Judeţean Giurgiu

„Nu voi pierde un leu din aceşti bani europeni! Nu trebuie să construim alte porturi, ci să le punem în funcţiune pe cele existente. Noi vrem să construim şase kilometri de centură ocolitoare, cu fonduri UE.”, Costel Tulitu, primarul oraşului Bechet

„Deşi vin fonduri considerabile de la UE, trebuie luate în calcul şi cofinanţările de la Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale. Una dintre iniţiativele noastre este construirea unui port modern la Chiciu.”, George Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi