De câteva zile, presa de specialitate vuieşte: un fond de investiţii rusesc vrea să cumpere un club din Liga I. Motivul oficial pentru care magnaţii ruşi nu vor să-şi investească petrodolarii în ţara lor şi ar căuta cluburi prin România este acela că, potrivit unor calcule, este mult mai ieftin să ajungi în Champions League din Liga I. Exista însă, se pare, şi raţiuni mai complexe ce ţin de interesele unor grupuri mafiote şi piaţa pariurilor.

Ruşii nu sunt la prima tentativă de preluare a unui club de fotbal din România. Nu cu mult timp în urmă, ziarul „ring” publica o poveste uimitoare despre identitatea unui magnat rus care s-a aflat în negocieri avansate pentru cumpărarea clubului Steaua Bucureşti. Acesta era Dimitri Pumpianski, un apropiat al lui Putin şi deţinător al grupului TMK, al treilea producător mondial de ţevi din oţel. Ce legătură are metalurgia cu fotbalul? Din câte se pare, are legătură atunci când pe fir intră una dintre cele mai mari şi vechi grupări de crimă organizată, supranumită “Vorul”. Potrivit mai multor articole publicate în presa din Rusia, organizaţiile mafiote de aici se implică tot mai mult în lumea fotbalului după ce au realizat potenţialul financiar enorm care reiese din manipularea pieţei pariurilor. Astfel, pasiunea lui Dimitri Pumpianski pentru fotbal ar fi ascuns, de fapt, alte interese obscure, el servind doar ca o simplă interfaţă. Modelul nu este nou şi, potrivit mai multor jurnalişti de investigaţie, ar fi fost deja aplicat cu succes.

Finală de Cupa UEFA aranjată?
În ultima vreme, tot mai multe meciuri suspectate de legături cu aranjamente la casele de pariuri au fost asociate cu structuri mafiote din Rusia. Cel mai mare scandal a apărut în octombrie 2008, atunci când cotidianul britanic “The Sun” a publicat un articol despre culisele câştigării Cupei UEFA de către Zenit Sankt-Petersburg. Potrivit acestora, finala câştigată cu 2-0 în faţa celor de la Glasgow Rangers ar fi fost aranjată. Scoţienii ar fi “trântit” meciul pentru suma de 32 de milioane de euro. Dezvăluirile au venit după ce autorităţile spaniole au arestat 13 persoane de etnie rusă sub acuzaţia de crimă organizată, spălare de bani şi şantaj. Doi dintre aceştia, Gennadios Petrov şi Leonid Khristoforov, au fost interceptaţi telefonic, de două ori, în timp ce vorbeau despre partida dintre Zenit şi Rangers, numind-o “aranjamentul”. La momentul acela, UEFA a spus că va colabora cu autorităţile pentru a descoperi adevărul. De fapt, forul european a pus batista pe ţambal şi a îngropat acuzaţiile în diferite comisii. De altfel, cu câteva excepţii, mai tot timpul, atât UEFA, cât şi FIFA au reacţionat doar la nivel de declaraţii la adresa cluburilor suspecate, rareori cerându-se alte măsuri.

Blatter, la braţ cu mafioţii ruşi
Această atitudine permisivă a forurilor fotbalistice i-a făcut pe mulţi să suspecteze că grupurile de interese din jurul caselor de pariuri şi, în special, cele susţinute de mafia rusească ar avea legături la cel mai înalt nivel. Cu toate că niciodată nu s-a putut dovedi nimic, numeroase incidente au dat credibilitate acestor teorii. Unul dintre cele mai relevante a fost în 2009, atunci când Alimzhan Tokhtakhounov, unul dintre cei consideraţi a fi capii lumii interlope din Rusia, a fost fotografiat, la o petrecere, închinând un pahar alături de Sepp Blatter. Dezvăluirea a fost făcută de Andrew Jennings, un cunoscut ziarist ce a activat la BBC până şi-a pus pe picioare propriul site de investigatii sportive numit Transparency In Sport. Aici, el a publicat mai multe articole referitoare la legăturile lui Blatter cu diverse personaje dubioase, precum fostul lider liberian Charles Taylor, acuzat de crime de război, dar şi fostul dictator de la Chişinău, Vladimir Voronin. După publicarea articolelor, Andrew Jennings a primit interdicţie şi nu mai poate participa la niciun eveniment organizat de UEFA sau FIFA.

Strategia “cap de pod”
Tot ceea ce s-a scris, zilele acestea, despre oferta venită din Rusia seamănă izbitor cu o strategie vehiculată de adepţii conspiraţiilor sportive. Totul ar consta în stabilirea unui “cap de pod” prin care, după preluarea unui club, ar urma o a doua fază, prin care s-ar stabili relaţii cu restul echipelor şi chiar cooptarea de oameni cu funcţii de conducere în cadrul ligii şi chiar al federaţiei. Adepţii conspiraţiilor au o explicaţie şi pentru discreţia cu care aceşti investitori operează. După refuzul de care s-au lovit prima oară, ei nu vor să mai facă valuri. Deocamdată ar studia cu atenţie piaţa şi ar avea discuţii cu mai multe cluburi, stabilind totodată legături. Astfel, la final, dacă negocierile eşueză, ei încă pot profita de toate conexiunile realizate pentru a plasa diverse sume de bani.

„Se aude prin fotbal că nişte oameni de afaceri ruşi se pregătesc să facă o ofertă de multe milioane de euro pentru un club important din Liga I. Asta este tot ce ştiu.” , Adrian Porumboiu