De mai bine de 10 zile, arheologii bucureşteni sunt în alertă după ce în zona lucrărilor de la parcarea subterană de la Universitare au fost descoperite mai multe rămăşiţe umane. O parte din scheletele găsite au fost îngropate în subsolul unei mănăstiri de mult dispărute.

O echipă de arheologi, cu ajutorul constructorilor, a scos la iveală nu mai puţin de 40 de schelete care, se pare, ar avea o vechime de aproximativ 300 de ani. „Este, probabil, un cimitir medieval. Aici a fost Mânăstirea Sfântul Sava. Înainte de a apărea Academia de la Sfântul Sava, au fost această mănăstire şi un cartier mărginaş”, a declarat, pentru „ring”, istoricul Adrian Majuru. În cadrul bisericii ridicate mai târziu, în secolul al XVII-lea, de domnitorul Constantin Brâncoveanu, a început să funcţioneze din 1695, la iniţiativa stolnicului Constantin Cantacuzino, Academia Domnească de la Sfântul Sava. Instituţia de învăţământ era una dintre cele mai importante din zona balcanică, alături de Academia din Phanar şi Şcoala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului. Pe locul alăturat lăcaşului de cult se află azi Palatul Universităţii, care a fost inaugurat în 1869.

Aici erau îngropaţi mai-marii vremii
Istoricul Răzvan Theodorescu crede că la Universitate ar fi putut fi îngropaţi şi mari boieri ai vremii. “Bulevardul Academiei începuse să fie trasat, şi tocmai de aceea au fost nivelate şi sistematizate ruinele vechii biserici a Sfântului Sava. Palatul Universităţii a început să se construiască în această vreme, prin 1867. Au fost multe familii boiereşti care îi îngropau aici pe cei dispăruţi. S-au găsit totuşi nişte morminte mai curând simple, deoarece şi oamenii foarte bogaţi, atunci când erau îngropaţi, erau îngropaţi în toată simplitatea lor, pentru a merge la Judecata de Apoi cât mai umili”, ne-a povestit academicianul Răzvan Theodorescu.

O fotografie adânceşte taina
Inexplicabil este însă faptul că rămăşiţele umane sunt încadrate de pereţi de cărămidă, ceea ce arată că o parte din cadavre au fost înmormântate în catacombele vechii clădiri. O imagine realizată de unul dintre primii fotografi români, Carol Popp de Szathmary, în 1864, cu doar cinci ani înaintea demolării clădirii bisericii, susţine această supoziţie. “Eu am atras atenţia că vor ieşi la iveală şi unele ziduri, chiar se pare că au şi apărut, iar acestea ar trebui să fie prezervate, puse în valoare, în noul context creat”, susţine istoricul Adrian Majuru.

“Statuia lui Mihai Viteazul a fost aşezată, în prezenţa principelui Carol I şi a mitropolitului, chiar pe altarul vechii Biserici Sfântul Sava”, Răzvan Theodorescu, istoric