Ne-am obişnuit ca, aproape zilnic, în zona Vrancei să se producă cel puţin un seism cu o magnitudine apropiată de 4 grade pe scara Richter. Pentru unii, aceste mici cutremure sunt semne clare ale unui cataclism ce va lovi România. Pentru şeful Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFA), Gheorghe Mărmureanu, pericolul nu vine de la aceste mişcări normale, ci de la modul în care clădirile răspund mişcării tectonice.

Mărmureanu ne-a explicat că dacă perioada fundamentală a clădirii (timpul în care se produce vibraţia) este egală cu a pământului “poţi să construieşti şi pe stâncă, pentru că tot pică”. Adică dacă imobilul intră în rezonanţă cu pământul, atunci el are toate şansele să se prăbuşească indiferent cât e de bine construit. “Am finalizat acum o carte ce va conţine o serie de hărţi cu informaţii despre perioadele fundamentale ale terenurilor din Bucureşti”, ne-a spus Mărmureanu.

Şi un cutremur mic poate dărâma o clădire
Potrivit studiului invocat de Mărmureanu, „Evaluarea multidisciplinară a mărimii efectelor seismice locale în microzonarea Bucureştiului”, solul Capitalei interacţionează diferit cu undele unui cutremur. Astfel, cercetătorii de la INFA spun că dacă nivelul de rezonanţă al terenului din Bucureşti coincide cu cel undei transmise de cutremur, se poate produce o catastrofă chiar dacă seismul nu a avut o magnitudine de peste 7 grade. Pe de altă parte, Mărmureanu spune că doar un cutremur cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Rihter merită atenţie. „Noi avem un sistem de alertare atunci când magnitudinea cutremurului este peste 7 grade. Acest sistem alertează Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, centrala atomoelectrică de la Cernavodă etc. În acest caz, noi transmitem alerta cu aproape 40 de secunde înainte de producere. Acesta este timpul până când undele cutremurului încep să se propage pe orizontală”, ne-a spus acesta.

Sudul, mai sigur decât nordul
Potrivit aceluiaşi studiu, se arată că perioada de rezonanţă în nordul Capitalei este de aproape două ori mai mare decât în sud. Motivul ar fi că în nord solul, pe o adâncime de 120 de metri, este compus din sedimente slab consolidate, rezultând o zonă mai puţin sigură.

„În lume, în fiecare secundă sunt peste 70 de cutremure care depăşesc magnitudinea de 4 grade pe scara Richter” , Gheorghe Mărmureanu, director INFP