Câmpurile de bătălie ale secolului XX au lăsat în urma lor cele mai multe victime din istorie. Omenirea spera ca, odată cu trecerea în mileniul trei, flagelul războiului să fie, dacă nu eradicat, cel puţin redus la minimum posibil. Despre primul deceniu al anilor 2000 se poate spune cu certitudine, din păcate, că a fost unul al terorismului. Războiul, devenit practic unul de gherilă urbană, se poartă acum cu telecomanda în mână, iar victimele bombelor „plantate“ în şcoli, clădiri de birouri sau mijloace de transport nu mai sunt soldaţii, ci oamenii obişnuiţi.

Primul şi poate cel mai mare şoc emoţional la nivel planetar al secolului XXI s-a produs în dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001. Patru avioane ale unor curse interne din SUA au fost deturnate de terorişti, două dintre ele lovind, la intervale scurte de timp, turnurile gemene din New York. Al treilea a lovit clădirea Pentagonului din Arlington, iar al patrulea, celebrul 93 United Airlines, s-a prăbuşit lângă localitatea Shanksville, Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri se angajaseră într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu atentatorii. Bilanţul a fost cutremurător chiar şi pentru timpurile moderne: 2.993 de morţi, inclusiv teroriştii, plus pagube materiale considerabile, generate de prăbuşirea turnurilor gemene, avarierea mai multor clădiri din jur, dar şi distrugerea unei laturi a Pentagonului.

America, în stare de şoc şi pe picior de război
Consecinţele atacului din 11 septembrie 2001 se întind ca durată până în ziua de azi. Ca ripostă imediată la acţiunea Al-Qaida, preşedintele de atunci al SUA, George W. Bush, a anunţat declanşarea „războiului împotriva terorismului”. Prevalându-se de articolul 5 al Cartei NATO, consiliul Alianţei Nord-Atlantice a considerat că atentatele contra SUA pot fi considerate un atac asupra tuturor statelor NATO. Organizaţia teroristă Al-Qaida şi liderul ei, Osama bin Laden, au devenit ţintele principale ale Alianţei. Un al doilea obiectiv a fost răsturnarea regimului taliban din Afganistan, fundamentaliştii afgani fiind făcuţi răspunzători pentru găzduirea pe teritoriul ţării a unor celule teroriste răspunzătoare de atentate. Un al treilea plan de atac a vizat Irakul, americanii având de plătit poliţe mai vechi liderului irakian Saddam Hussein, acuzat că ar deţine „arme de distrugere în masă”. Deşi acuzaţia s-a dovedit nefondată, forţele NATO au invadat Irakul în 2003, după ce în 2001 declaraseră război Afganistanului.

Atocha, capăt de linie pentru 16 români
Europa a căzut victimă atentatelor teroriste în ziua de 11 martie 2004, când patru trenuri au fost dinamitate în capitala Spaniei, Madrid. Exploziile au avut loc în staţiile Atocha, El Pozo del Tio Raimundo şi Santa Eugenia, una dintre bombe fiind detonată în cursa dinspre Tellez spre Atocha. Numărul victimelor a fost considerabil: 199 de morţi (dintre care 16 români care se îndreptau către locurile de muncă) şi 1.467 de răniţi. Atacul de la Madrid a devenit astfel al doilea pe lista neagră a Europei, după atacul aerian de la Lockerbie, Scoţia, din 21 decembrie 1988. Atentatul a avut implicaţii politice majore în Spania, exploziile având loc cu trei zile înainte de alegerile generale. În consecinţă, campania electorală a fost sistată, guvernul spaniol decretând trei zile de doliu naţional. Atentatorii nu au fost identificaţi nici până în ziua de azi, două grupări teroriste fiind făcute, în principiu, responsabile: ETA şi Al-Qaida. Un alt important oraş european lovit de furia terorismului a fost Londra. Pe 7 iulie 2005, mai multe explozii au avut loc în sistemul de transport londonez. Au fost vizate mai multe trenuri ale metroului, iar din transportul de suprafaţă, autobuzele cu două etaje, foarte aglomerate la primele ore ale dimineţii. S-au înregistrat peste 38 de morţi, numărul răniţilor ridicându-se în total la 700.

Rusia, teatrul de război al teroriştilor ceceni
Federaţia Rusă nu a fost nici ea ferită de acte de terorism, atentatele de la un teatru din Moscova şi de la şcoala din Beslan punând în stare de şoc opinia publică internaţională. Între 23 şi 26 octombrie 2002, 41 de rebeli ceceni i-au luat ostatici pe spectatorii aflaţi într-un teatru moscovit. Intervenţia în forţă a autorităţilor a dus la un bilanţ cutremurător: 129 de ostatici au fost ucişi, asediul soldându-se şi cu moartea tuturor atentatorilor. Un alt atac terorist cu luare de ostatici a avut loc între 1 şi 3 septembrie 2004 la o şcoală din localitatea Beslan. Rezultatul asaltului autorităţilor: 331 de victime dintre ostatici, dintre care mai mult de jumătate, copii. Unul dintre cele mai sângeroase atentate de la metroul din Moscova a avut loc pe 29 martie 2010, când peste 40 de oameni au murit după ce două femei kamikaze au detonat încărcătura pe care o aveau asupra lor.

29 de oameni au murit şi 100 au fost răniţi pe 27 noiembrie 2009 în atentatul din expresul Nevsky, care circula pe ruta Moscova-St. Petersburg.