Numită “grânarul Europei” încă din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, România a ajuns în prezent ruşinea continentului din punct de vedere al agriculturii. În ciuda acestui fapt, Ministerul Agriculturii ţine morţiş să-şi doteze angajaţii cu aparatură de administrare ghidată prin satelit. Mai bine s-ar gândi să înlocuiască plugurile trase de boi cu tractoare.

Ultimul recensământ agricol arată că, din 10 milioane de hectare de terenuri arabile, doar 3,2 milioane sunt cultivate. Importurile agricole sunt cu 30% mai mari decât exporturile, fapt încurajat de modul haotic în care este organizat acest sector la noi. O bună parte a terenurilor sunt arate cu plugul tras de boi, prăşitul cu sapa este încă “la modă” printre agricultorii români, iar subvenţiile se dau pe sărite. În ciuda acestor realităţi, statul vrea agricultură supravegheată prin satelit.

Cu GPS-ul pe tarla
Ministerul Agriculturii, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), a făcut recent un împrumut la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru a achiziționa 100 de receptoare GPS. Achiziţia, numită pompos “echipamente GPS pentru dezvoltarea sistemului integrat de administrare şi control”, ajută, potrivit oficialilor ministerului, la efectuarea unor măsurători. “GPS-urile sunt folosite de angajaţii APIA pentru măsurarea şi identificarea parcelelor”, ne-a spus şefa proiectului, Simona Steriu. Aceasta nu a vrut însă să ne divulge câţi bani vor costa aceste GPS-uri.

Cu degetul pe terenurile pârloagă
Sistemele au un soft specializat, GIS, care va crea o hartă a parcelelor la care vor fi ataşate informaţii despre teren, numele proprietarului şi chiar subvenţia pe care a primit-o. Administrarea va fi una digitală şi pentru că angajatul APIA va putea “naviga” cu degetul pe ecranul GPS-ului de la un teren la altul.

3,4 miliarde de euro reprezintă valoarea anuală a importurilor de produse agricole.