Actorul interpretează rolul unui fost erou al cruciadelor care trebuie să salveze lumea de prejudecăţi. Printre cele mai întâlnite idei preconcepute se numără ironizarea prostiilor din alte timpuri. Vrăjitoria a avut mereu punctele sale de atracţie. Fie că este vorba despre pasiunea infantilă din jurul unui Harry Potter, fie că vorbim despre perioadele în care cei bănuiţi de practici magice primeau botezul urii oficial religioase, atracţia rămâne incontestabilă.

În filmul regizat de Dominic Sena (“Gone in Sixty Seconds“, “Swordfish”) suntem strecuraţi în mijlocul “distracţiilor” din secolul al XIV-lea. Măcelărirea celor care nu corespund credinţelor oficiale pare aici varianta medievală a talk-show-ului monden. Sigur că atunci când eroii dezamăgiţi ai luptei pentru credinţă se întorc acasă şi găsesc totul pustiit de ciumă motivul nu poate să fie decât magic. Ca în orice nenorocire, numai un blestem al iadului adus de către vrăjitoarea cea neagră poate să explice totul. Dacă adăugăm şi faptul că vrăjitoarea cu pricina vede slăbiciunile ascunse adânc în inimile oricui, realizăm că ne găsim în faţa contextului perfect pentru nepotul lui Coppola, acţiunea şi mistica insolită împletindu-se ca într-o feerie actualizată cu momente de brutalitate. Acum, legătura dintre slăbiciunile de pe urma cărora se simt vulnerabili, deopotrivă, acuzatorii şi acuzaţii sunt un subiect excelent pentru scene filmate din unghiuri ciudate şi prim-planuri când tensionate, când relaxate de câteva glume strecurate ca la carte. În sfârşit, când aţi văzut ultima dată un om cu capul şi mâinile prinse în jug să facă glume?! Nici nu o să vă vină să credeţi când o să vedeţi cât poate să schimbe lucrurile o lectură cu voce tare din cărţi vechi.