Dacă în ediţia de ieri, ring” v-a prezentat o radiografie (şi chiar o fişă clinică) a nemulţumirilor populaţiei, aşa cum au rezultat din modul cum au fost mediatizate manifestările de Ziua Unirii la Iaşi şi Focşani, în ediţia de azi, vă prezentăm cum s-au văzut huiduielile împotriva preşedintelui din interior, din intimitatea imediată a acestuia. Şi din două unghiuri uşor diferite. Unghiul ”Elena Udrea” (ministru în Cabinetul Boc) şi ”unghiul Lăzăroiu” (consilier prezidenţial). Ambele puncte de vedere prezentate... pe bloguri.

”Ne temeam de apariţia violenţelor”
Într-o postare intitulată ”Cum s-a încercat confiscarea Unirii”, pe blogul personal, ministrul Elena Udrea (re)face filmul huiduielilor de la Iaşi şi dezvăluie cum unii apropiaţi ai preşedintelui au încercat să-l oprească pe şeful statului să participe la manifestările care puteau să se lase cu ”surprize” neplăcute. ”Am ajuns la Iaşi încă de ieri pentru a inaugura un proiect regional finanţat prin fonduri europene, iar seara am participat la gala elitelor ieşene. Am fost pe stradă, am întâlnit cetăţeni cu care am stat de vorbă civilizat. Ştiam de câteva zile că PSD şi PNL vor să organizeze „mişcări de stradă” în timpul festivităţii de astăzi, dar am ales să vin. Cu atât mai mult. Toată ziua de ieri am primit informaţii despre autobuzele care urmau să aducă „protestatarii celor două partide” şi chiar ne temeam de apariţia violenţelor. Am decis să îl sunăm pe preşedinte şi să îi recomandăm să nu mai vină, mai ales că ieri (n.r. - duminică), la ora 22.00, era încă la Cotroceni. Nici nu a vrut să audă, dar ne-a recomandat nouă să nu participăm!”, scrie, pe blog, Elena Udrea.

”Cred că asistăm la o nouă ofensivă mediatică...”
Ministrul recunoaşte că nemulţumirea unor manifestanţi putea fi justificată, dar critică dur modul cum au fost mediatizate manifestările mulţimii. ”Nu spun că nemulţumirea unora dintre manifestanţi nu era justificată. Din păcate însă, am avut de-a face cu un act de manipulare, în care nişte politicieni care vorbesc despre interesele României de o manieră ritoasă s-au transformat în instigatori ai mulţimii. (...) În tot acest timp, Realitatea TV şi Antena 3 au încercat să facă o nouă mică „revoluţie în direct”. Culmea, chiar aşa i-au şi spus în vreo două-trei rânduri. (...) Anii pe care i-am petrecut în politică m-au învăţat să nu cred în coincidenţe. Cred că asistăm la o nouă ofensivă mediatică şi politică împotriva instituţiilor statului de drept. La o tentativă disperată de a prezenta Guvernul şi Preşedinţia ca fiind sub asediu popular şi de a justifica astfel Alianţa Împotriva Firii PSD-PNL-Antena3-Realitatea TV. S-au săturat şi ei să se mai ascundă”, concluzionează bloggeriţa-politician.

Flotare logică despre teza ”Băsescu, dictator”
La rândul său, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, într-o postare pe blogary.ro, spunea încă de luni că Realitatea TV şi Antena 3 şi-au făcut un deserviciu când au transmis imaginile, pentru că acestea le-ar demola teza că Băsescu ar fi dictator. "Ziua de 24 ianuarie 2011 va rămâne în istoria presei din România ca o zi cu semnificaţie deosebită. Este ziua în care angajaţii trusturilor de presă s-au ridicat împotriva politicii editoriale. Revolta angajaţilor trusturilor de presă împotriva patronilor economici şi politici s-a manifestat pe deplin încă de dimineaţă. În ciuda mesajului general promovat până acum, «Băsescu, dictator»", cameramanii, reporterii, moderatorii au decis să transmită pe larg corul de huiduieli şi fluierături de la Iaşi, cu ocazia Zilei Unirii. Aceste huiduieli erau adresate... chiar şefului statului. Mai târziu, după-amiaza, la Focşani, în pofida indicaţiilor pe care le-au primit de-a lungul timpului de la şefii editoriali, angajaţii celor două trusturi s-au luptat să prezinte adevărul de la faţa locului - oameni obişnuiţi, nemulţumiţi, care îl huiduiau pe preşedinte", se miră (retoric) Lăzăroiu. În logica filosofică a consilierului, dacă Băsescu ar fi dictator, n-ar mai fi huiduit. Logic, nu?! Ca un corolar al oricărei filosofii mai mult sau mai puţin (ne)înţelese, există un proverb dedicat unor gânditori vorbăreţi care spune: ”Dacă tăceai, filosof rămâneai”. Dar cui îi mai place să fie filosof în aceste vremuri... atât de tulburi?!...

”Ne temeam de apariţia violenţelor. Am decis să îl sunăm pe preşedinte şi să îi recomandăm să nu mai vină (...) Am fost atentă să folosesc pluralul («am decis să-l sunăm pe preşedinte»), pentru a nu lăsa loc unor speculaţii tendenţioase.”, Elena Udrea, blogger