În ultimele zile, multe voci au susţinut că tot ce se întâmplă la centrala de la Fukushima va duce la un dezastru comparabil cu cel din 1986 de la Cernobîl. Totuşi, potrivit unui fizician român, radiaţiile nu vor ajunge niciodată la nivelul celor de acum aproape 25 de ani din Ucraina.

Autorităţile japoneze s-au luptat, în ultimele două zile, cu o serie de incendii izbucnite la mai multe reactoare ale centralei Fukushima. Soluţia găsită de aceştia a fost stropirea reactoarelor cu apă de mare, cu ajutorul autospecialelor de pompieri şi chiar a elicoperelor. Dacă la Cernobîl această metodă s-a dovedit a fi bună, aici a fost complet lipsită de eficienţă. „În Ucraina, s-a putut arunca apă direct pe miezul descoperit, însă la Fukushima apa nu poate ajunge în interior decât prin fisurile clădirii. Şi chiar dacă şi-ar croi drum până la materia radioactivă, cantitatea folosită este insuficientă. Trebuie să adus un volum mare de apă pentru a răci combustibilul. Totuşi, faptul că au pus şi bor în apă este un lucru bun, deoarece acest element are rolul de a absorbi neutronii”, ne-a explicat fizicianul român, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Nisipul, o soluţie parţială
Chiar dacă situaţia este diferită de cea de la Cernobîl, fizicianul român este de părere că autorităţile s-ar putea folosi de aceleaşi soluţii pe care le-au utilizat şi sovieticii în 1986. „La Cernobîl au aruncat cu nisip, argilă, plumb şi bor. Nisipul se topeşte în contact cu radiaţiile şi se transformă în cuarţ, care împiedică aerosolii să iasă la suprafaţă. Primele trei elemente reflectă neutronii înapoi înspre pământ, în timp ce borul are rolul de a absorbi radiaţiile care ies la suprafaţă. Totuşi, aceste soluţii nu ar putea fi folosite aici. În cel mai rău caz, aceste materiale ar putea fi aruncate peste bazinul cu combustibil uzat de deasupra reactorului 4, locul de unde ies radiaţiile la ora actuală”, explică fizicianul.

Distrugerea reactoarelor, imposibilă
La puţin timp după defectarea a două dintre reactoarele centralei, au avut loc explozii de hidrogen, care n-au dus la distrugerea acestora, fiind protejate de o anvelopă din beton şi oţel,groasă de un metru. „Apa,ajungând în contact cu miezul reactorului, se disociază în hidrogen şi oxigen. Explozia se produce atunci când are loc o acumulare de hidrogen care încearcă să se recombine cu oxigenul. Astfel a avut loc explozia de la Cernobîl. La Fukushima însă, acest lucru nu este posibil datorită anvelopei ce protejează miezul reactorului. În interiorul lui, temperatura este atât de ridicată încât recombinarea celor două elemente, şi astfel explozia, este imposibilă. Mai întâi, hidrogenul trebuie să iasă din anvelopă într-un loc unde temperatura nu este atât de mare şi unde se poate recombina cu oxigenul. Dacă nu ar exista anvelopa de protecţie, s-ar fi ajuns la o situaţie similară celei de la Cernobîl“, ne-a mai explicat fizicianul român.

Un sarcofag, ultima soluţie
Chiar dacă situaţia de la Fukushima va fi stabilizată, centrala nu va mai putea fi folosită. „Totul e compromis. În industria nucleară, materialele sunt stresate la maximum şi orice stricăciune ar putea duce la alte probleme pe viitor”, susţine fizicianul. În plus, expertul e de părere că o soluţie finală, la fel ca în cazul Cernobîlului, este necesară. „Mai rău decât acum n-are cum să fie. Ar trebui să construiască un sarcofag în jurul centralei. Astfel, viitoarele radiaţii se vor duce în jos, în pământ”, susţine specialistul.

Evacuare în jurul altei centrale
Autorităţile nipone au anunţat ieri că vor începe evacuarea populaţiei si din jurul centralei de la Fukushima Daini, pe o rază de 10 kilometri. De asemenea, aproximativ 200.000 de persoane au fost deja evacuate pe o rază de 20 de kilometri în jurul primei centrale nucleare din provincie. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, nivelul radiaţiilor dincolo de această zonă nu prezintă un pericol imediat pentru sănătate. Tot ieri, autorităţile au făcut public un nou bilanţ oficial provizoriu al victimelor. Conform acestuia, cutremurul şi tsunami care au afectat Japonia au provocat 4.314 de morţi confirmaţi şi 8.606 dispăruţi, în timp ce alte 2.282 de persoane au fost rănite.

4.314 persoane au murit în urma cutremurului şi tsunami de vineri, potrivit raportului provizoriu emis ieri de către autorităţile japoneze.

„Situaţia reactoarelor din Japonia a scăpat de sub control,iar în următoarele ore ar putea apărea evenimente catastrofale”, Guenther Oettinger, comisar european pentru energie