Bogdan Cotigă & Christian Levant 25.03.2011
Cat de vulnerabili suntem in cazul unui atac terorist
http://admin.ziarulring.com/images/upload/eveniment/cat-de-vulnerabili-suntem-in-cazul-unui-atac-terorist-434x326.jpg

Comentarii:

2 (ultimul in 25.03.2011)

Afisari:

2966 (ultima in 25.03.2011)

Rating:

(0 voturi )

Share:

Share pe Facebook   Share pe Twitter

 
SECURITATE. Romania este vulnerabila in cazul unui atentat, insa specialistii cred ca, oricum, noi nu suntem o miza pentru extremisti

România şi, în special, Capitala nu sunt ţinte urmărite de terorişti, în schimb sunt vulnerabile în cazul în care o grupare de acest tip şi-ar dori să ne atace. „ring” a aflat care sunt punctele nevralgice, dar ţara noastră mai are mult până va putea spune că este relativ sigură în faţa unor eventuale atentate.

Consiliul de Apărare a Ţării împreună cu preşedintele Traian Băsescu au decis că trebuie să-i ajutăm pe partenerii noştri din NATO în acţiunile de atac armat din Libia. În consecinţă, şeful statului a anunţat că trebuie să fim în gardă din cauza creşterii riscului de atac terorist. Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Costin Georgescu a explicat că vulnerabilităţile Capitalei sunt, ca în orice altă ţară, zonele populate: ”Bineînţeles că aeroporturile Otopeni şi Băneasa şi în special cursele aeriene ar putea constitui ţinte pentru terorişti, la fel ca şi staţiile nodale de metrou, unde traficul este intens, precum Unirii sau Victoriei. Cu toate acestea, nu văd România să fie o ţintă, însă, ca de fiecare dată, este bine să fim precauţi”.

„La noi, cu doi lei faci un atentat”

Analistul Bogdan Chireac este foarte circumspect în ceea ce priveşte capacitatea de apărare a României în faţa unei ameninţări teroriste. “Din păcate, la noi, cu doi lei pe care îi dau unui copil al străzii, poţi plasa o geantă cu o bombă în aproape orice loc public. Vă spun că, dacă este o acţiune concertată, nu e greu să bagi şi un tanc la metrou. Cu excepţia câtorva obiective oficiale bine păzite, ne pot lovi oriunde. Eu sper să nu îşi pună ăia mintea cu noi”, ne-a spus Chireac. Acesta a adăugat că, în ceea ce priveşte apărarea contra teroriştilor, la noi nu s-au făcut niciodată investiţii majore, nivelul de supraveghere în oraşe fiind extrem de redus.

Nu am face faţă unui atac neconvenţional

Colonelul în rezervă Adrian Baciu, fostul director al programului pentru prevenirea terorismului biologic în cadrul Interpol, a confirmat faptul că suntem destul de slab pregătiţi în cazul unui atac biologic sau radiologic. ”Pe linie de ameninţări convenţionale, cu explozivi, prezentăm vulnerabilităţi care însă pot fi gestionate. Pe linie de ameninţări neconvenționale, cu potenţiali agenţi chimici, radiologici, biologici, nucleari, nu avem nici structurile potrivite pentru a interveni şi nici pentru a gestiona urmările unui astfel de incident”, ne-a spus acesta.

Posibile ținte: malluri,discoteci,ambasade

Colonelul Baciu a adăugat că, în cazul Bucureştiului, traficul foarte intens ar face foarte dificilă intervenția rapidă chiar în cazul unui atentat clasic şi a indicat câteva puncte nevralgice în acest sens. „În Bucureşti, ca zonă de risc sunt, în primul rând, instituţiile care prezintă importanţă din punct de vedere al activităţii, al materialelor pe care le utilizează şi din punct de vedere al localizării. Ne-am putea referi la alimentările cu apă, cu energie electrică, malluri, discoteci,ambasade, metrou“, a precizat Baciu. Specialistul este de părere că o ţară guvernată trebuie să aibă o populaţie informată,iar la noi nu poate fi vorba despre aşa ceva. Concluzia colonelului Baciu: „Populația nu trebuie să intre în panică, nu este o situație de criză. Sunt doar niște măsuri normale într-o situație internațională dată“.

Care sunt criteriile de alegere a ţintei

Directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu, ne-a descris câteva dintre criteriile generice pe care un terorist le are înainte de a ataca: “Dacă un terorist vrea să provoace un atentat, el are grijă ca zona să aibă vizibilitate majoră, impactul emoţional la nivel internaţional să fie foarte mare şi să existe posibilitatea de «contaminare» a panicii şi la statele din jur. În mod normal, în cazul acesta, numărul unu pe lista teroriştilor ar fi Franţa”.

"Riscul terorist, urmare a intervenției din Libia, va creşte. Va urma o perioadă de instabilitate în nordul Africii, vor fi atrase organizaţii teroriste islamiste ca urmare a intervenţiei din Libia. Creşterea amenințării teroriste nu trebuie ne prindă nepregătiți." Traian Băsescu, preşedintele României

În pofida declaraţiilor alarmiste ale preşedintelui, nivelul de alertă pe site-ul SRI a rămas la culoarea albastră, echivalentul nivelului precaut.

“Depinde de felul ameninţărilor teroriste”
Pentru a afla cât de vulnerabili şi totodată cât de pregătiţi suntem să facem faţă unor posibile atacuri teroriste de tip convenţional(cu  sau neconveţional(chimic, biologic, radiologic, nuclear), am apelat, asadar la un specialist pe măsură: colonelul în rezervă MAI Adrian Baciu, fost director al programului pentru prevenirea terorismului biologic al INTERPOL ( la Lyon, în Franţa, unde a coordonat un program pentru 186 de ţări). Una peste alta, Adrian Baciu, în prezent director al Asociaţiei Profesionale a Companiilor de Securitate, are o vastă experienţă în managementul integrat de securitate atât la nivel naţional, cât şi internaţional. ”Declaraţia făcută de preşedintele Traian Băsescu la bilantul SRI (nr- cu privire  mi se pare o declaraţie normală, e o declaraţie firească, având în vedere că orice stat care intervine într-un asemnea conflict îşi atrage în mod inevitabil resentimente. Şi, din punctul ăsta de vedere, este normal ca riscul terorist să crească. Despre cum va creşte şi la ce nivel va creşte eu nu pot să vă spun pentru că nu am datele necesare, date pe care, în mod firesc şi normal,  SRI şi SIE i le furnizează preşedintelui. Ce pot însă să vă spun este că, din punct de vedere al poternţialelor ameninţări, având în vedere că nu avem o infractructură capabilă să deservească nici la nivel normal activitatea socială din Bucureşti, avem un nivel al traficului extrem de ridicat, avem probleme cu deplasarea unităţilor de intervenţie(SMURD, Poliţie), e clar că, dacă nu putem să facem faţă unei situaţii normale, în niciun caz nu putem să facem faţă unei situaţii de criză, în cazul nostru unor ameninţări teroriste. Pe de altă parte, depinde de tipul, de felul ameninţărilor teroriste, adică o posibiliă ameninţare clasică, în special, de tip atentat cu bombă, este o discuţie, iar dacă îmbracă alte forme de ameniţări neconvenţionale(chimice, radiologice, biologice, nucleare), atunci este o altă discuţie”, spune colonelul Baciu.

O analiză pe diverse tipuri de ţinte
Cu referire la posibilele zone de risc în Bucureşti, colonelul Baciu spune: ”In general, la nivel internaţional, este agreat faptul că, în urma atentatelor care au avut loc şi, evident, din analiza acestor evenimente(nr – menite să creeze teroare şi să producă victime şi distrugeri incalculabile), s-a constat că teroriştii preferă un anumit tip de ţinte: discoteci, metrouri, linii de cale ferata, instalaţii electrice, alimentări cu apă, instituţii ale statului, ambasade.(...) La aeroporturile este o altă problemă, întrucât acolo şi perimetru interior şi cel exterior sunt securizate. Nu este exclus, totuşi şi ttrebuie ţinut cont că 9/11(nr-11 septembrie 2001) ne arată că orice scenariu este posibil. Şi la un concert sunt posibile atacuri: atât o ameninţare clasică (bombă sau altceva) cât şi una neconvenţională. La un stadion, având în vedere mediu înconjurător cu factori perturbatori, este puţin probabil ca cineva să poată să contamineze sau să elibereze în atmosfesră o cantitate atât de mare de agent chimic, radiologic sau biologic care să poată să facă vătămări îm masă, dar pentru a crea panicică, sigur că se poate..(...)Ar mai putea fi vorba, aşa cum am mai reamintit, de mari discoteci, unde sunt oameni vulnerabil (nr- care cosumă băuri alcolice etc), de malluri. Pentru că, de ce nu, s-ar putea să nu fie vorba de distrugeri materiale sau umane, ci doar de intenţia de a crea panică”.

De ce nu suntem pregătiţi, de ce ne călcăm…pe bătături
L-am rugat pe colonelul Baciu să compare posibilele evenimente care ar putea avea loc la noi cu evenimente care au avut deja loc în lume:” Eu vă spun că nu suntem pregătiţi să facem faţă la niciuna dintre astfel de suituaţii de criză: dacă luăm atentatul de la Madrid, dacă ar fi să luăm atentatul de la Londra, acolo a fost vorba de o mobilizare exemplară a tuturor structurilor de intervenţie şi s-a văzut că acolo au avut exerciţiu de a lucra în comun, au ştiut ce proceduri să aplice şi cum să gestioneze zona, cum să gestioneze relaţia c media, cum să culeagă probele pentru a le foli pentru dezvoltarea uterioară a investigaţiilor. Pe când, la noi, exerciţiile care se fac sunt exerciţii de imagine, nu exerciţii menite să identifice posibile vulnerabilităţi. La noi, exerciţiile se fac cu maşini care intervin de la 4-500 de metri cu sirenele în fucţiune şi care se fac că intervin. Atenţie, la noi, brigada antitero intervine numai în anumite condiţii prevăzute de lege. Până la intervenţia Brigăzii antitero care înseamnă un incident terorist confirmat, toate activităţile sunt făcute de structuri ale MAI: izolarea zonei, interzicerea accesului, astea sunt toate făcute de structurile MAI, nu de SRI!”, spune colonelul Baciu. Deci: IDEALUL ar fi ca structurile informative să aibă capacitatea să culeagă informaţii de aşa manieră încât atentatul să fie dezamorsat în stadiu incipient. Dar asta este…IDEALUL! Părerea noastră..

Un mesaj către diverse… structuri
Iată ce mesaj vrea, în încheiere, să trasmită colonelul Adrian Baciu atat structurilor direct implicate cat si populatie care trebuie să aibă încredere în aceste structuri: “Mesajul pe care eu l-aş da ar fi foarte clar: instituţiile abilitate trebuie să-şi facă datoria, trebuie să-şi identifice propriile vulnerabilităţi şi trebuie să coopereze pentru că sunt structuri de la jandarmi, de la poliţie, de la SRI care-şi fac proriile exerciţii. Nu s-a făcut niciodată un exerciţiu integrat cu structuri de peste tot. Nici nu ştiu dacă staţiile lor fucţionează pe aceeaşi frecvenţă şi este posibil ca, atunci când merg în teren, să nu poată coopera. Dar populaţia nu are niciun motiv să se teamă pentru că avem instituţii ale statului abilitate, instruite, profesioniste, care trebuie să-şi facă DATORIA!

 “În opinia mea, o ţară guvernată trebuie să aibă o pulaţie informată. Iar la noi, populaţia nu este informată în mod oficial de nicio structură a statului.(...)În toate ţările europene, cu democraţii moderne şi bine fundamentate, statul îşi informează cetăţenii. Nu trebuie să ne ascundem sau să vorbim pe la coţuri atunci când este vorba de informaţii care sunt vitale pentru liniştea unei naţiuni. Repet: O TARA GUVERNATA ARE O POPULATIE INFORMATA! Guvernul ar trebui să-şi ia măsuri, să creeze un mecanism prin care să informeze populaţia şi pe fiecare domeniu în parte trebuie să-şi pună oameni care sunt cu adevărat specializaţi”, col(r)Adrian Baciu, specialist CBRN(chimic, biologic, radiologic, nuclear)

Comenteaza aici:

 
  •  

    scris de K9Fighter la ora 18:23 in data 25.05.2011

    Cu regret dar cuvintele domnului Adrian Baciu sunt total nefondate. Iar prin aparitia acestui articol nu se face altceva decat a agita spiritele. A se vedea achizitiile in domeniul CBRN. Parerea mea este sa vorbeasca numai pentru fostul domeniu unde a lucrat nu pentru toata institutiile MAI

     

  •  

    scris de Radu la ora 07:56 in data 24.03.2011

    De ce nu scrieti mai des articole documentate ca acesta ? Daca tot e sa ne faca cineva rau, macar sa stim de unde ne vine.