Ziarul Ring 28.03.2011
Scandalul telegramelor Bucuresti-Washington (Partea I)
http://admin.ziarulring.com/images/upload/eveniment/scandalul-telegramelor-bucuresti-washington--partea-i-434x326.jpg

Comentarii:

4 (ultimul in 28.03.2011)

Afisari:

1504 (ultima in 28.03.2011)

Rating:

(1 vot )

Share:

Share pe Facebook   Share pe Twitter

 

Geoană ar fi invocat în 2007 o înţelegere cu Băsescu pentru guvern condus de PSD, el posibil premier

Ambasadorul SUA la Bucureşti s-a întâlnit, la 5 iunie 2007, cu Mircea Geoană, care ar fi vorbit despre o întâlnire avută cu o zi înainte cu preşedintele Traian Băsescu, susţinând că s-a fi înţeles cu acesta ca PSD să conducă următorul Guvern, apreciind că el va fi prim-ministru.Dintr-o telegramă prezentată de Hotnews atribuită Wikileaks rezultă că în aceeaşi zi ambasadorul SUA s-a întâlnit şi cu Traian Băsescu, acesta spunând că nu-l va accepta pe Geoană ca nou prim-ministru până la alegerile de la sfârşitul lui 2008, începutul lui 2009.

"La solicitarea preşedintelui PSD Mircea Geoană, ambasadorul s-a întâlnit pe data de 5 iunie cu liderul PSD, care şi-a prezentat punctul de vedere referitor la o întâlnire avută cu o zi înainte cu preşedintele Traian Băsescu. Geoană a susţinut că s-a înţeles cu el ca PSD să conducă următorul guvern. Geoană a spus că partidul său va avea o poziţie oficială vinerea aceasta, dar că este «a done deal» că PSD va răsturna actualul Guvern PNL", se arată într-o telegramă din 2007, clasificată confidenţial. Subiectul telegramei: "Acelaşi pat, vise diferite. Întâlnirea ambasadorului cu preşedintele Băsescu şi cu preşedintele PSD Geoană".
Hotnews scrie că, potrivit telegramei, "Geoană a adăugat că el crede că va fi viitorul prim-ministru şi şi-a manifestat speranţa că va încheia un acord public cu preşedintele Băsescu în ce priveşte întocmirea unui program naţional comun «pentru şase ani, nu doi»". "Geoană şi-a exprimat de asemenea îngrijorările că Băsescu va trăda, că ar putea încuraja PSD să răstoarne guvernul Tăriceanu, dar că nu va respecta acordul de a sprijini un guvern condus de PSD. Geoană a adăugat că speră să existe «un feedback şi o încurajare» pentru Băsescu dinspre Washington prin care preşedintele să fie încurajat", se arată în telegrama citată de Hotnews.

Aceeaşi telegramă ar face referire şi la o întâlnire a ambasadorului SUA, în aceeaşi zi, la Cotroceni, cu preşedintele, fiind prima întâlnire cu Traian Băsescu după referendumul din 19 mai 2007.

"Băsescu a spus că va insista ca Geoană să facă paşi reali în curăţirea PSD. Nu va exista nicio cooperare, a subliniat el, dacă Geoană continuă să se bazeze, de exempu, pe strategul politic al PSD, deputatul Viorel Hrebenciuc, considerat de mulţi ca fiind creierul din spatele operaţiunii de suspendare a lui Băsescu", se mai arată în telegramă, potrivit Hotnews.

"Băsescu a subliniat că nu-l va accepta pe Geoană ca nou prim-ministru de acum şi până la alegerile de la sfârşitul lui 2008, începutul lui 2009. Din păcate, a comentat el, Geoană rămâne «controlat la greu» de magnatul media şi al energiei Sorin Ovidiu Vântu. Preşedintele a adăugat că deţine dovezi nespecificate legate de o relaţie continuă între cei doi", susţine sursa citată despre conţinutul documentului.La 9 iulie 2007, Geoană a avut o nouă întâlnire cu ambasadorul SUA, la cererea liderului PSD. Subiectul telegramei: "I need a silver bullet".

"Geoană a declarat că ar fi mulţumit dacă PSD va obţine 25% la alegerile pentru Parlamentul European. Geoană a sugerat evaziv că plănuieşte să provoace «un şoc politic măricel» fie în interiorul partidului său, fie pe scena politică în ansamblu. El a remarcat de asemenea: I need a silver bullet (n.red: Am nevoie de un glonţ de argint)", se arată în telegramă.

TELEGRAMĂ: Geoană s-ar fi dus la Moscova în 2009 cu avionul lui Vântu

O telegramă transmisă de Ambasada SUA la Bucureşti în 2009, prezentată de Hotnews şi atribuită WikiLeaks, relatează episodul unor vizite la Moscova ale lui Mircea Geoană, menţionându-se că dezvăluirea "a implicat faptul că Geoană s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vântu".

"Un şi mai mare mister este modul cum abordează Geoană Rusia. Geoană l-a criticat public pe Băsescu pentru o poziţie prea dură faţă de Moscova, cu argumentul că Guvernul României trebuie să nu permită ca disputele din politica externă pe anumite subiecte să împiedice un dialog pe alte chestiuni. Deşi Geoană se confruntă cu critici după dezvăluirea a două vizite secrete la Moscova în 2009, campania sa n-a fost afectată de subiect. Călătoria cea mai recent dezvăluită a implicat faptul că Geoană s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vântu", se arată într-o telegramă clasificată secretă, transmisă de Ambasada SUA la Bucureşti în 2009. Subiectul telegramei consultate de HotNews.ro este "Alegerile prezidenţiale din România: Candidatul favorit Mircea Geoană - cu mare experienţă în politica externă, dar puţină substanţă".

Potrivit sursei citate, în telegramă se arată că, în calitate de fost ministru de externe, Geoană şi-a dorit în mod constant un dialog cu Rusia, dar că a jucat, de asemenea, un rol important într-o serie de iniţiative aparţinând Statelor Unite în cadrul NATO care au supărat Rusia, inclusiv acordarea statutului de membru NATO pentru ţările Baltice şi presiunea asupra Moscovei pentru a-şi respecta angajamentele luate la Istanbul în ce priveşte retragerea forţelor din Moldova şi Georgia.

"Totuşi, în timp ce preşedintele Băsescu a făcut o prioritate majoră din ajutarea noului guvern din Moldova să reziste presiunii ruseşti, Geoană pare să aibă chiar o abordare mai imparţială şi să considere chestiunea Moldovei deschisă negocierii chiar şi cu Moscova", se mai arată în telegramă.

"Şase zile înainte de runda a două, Geoană pare pe punctul să-l învingă pe Băsescu, dar instabilitatea alegătorilor români este de notorietate, astfel că o gafă a lui Geoană combinată cu un sprint pe ultima sută tipic Băsescu ar putea răsturna situaţia rapid", se arată în telegramă, potrivit sursei citate.
Telegrama citată reprezenta "o primă evaluare a potenţialelor priorităţi de politică externă ale lui Mircea Geoană, candidatul PSD care, pentru moment, e pe punctul să-l învingă pe Traian Băsescu, preşedintele în exerciţiu."

Într-o altă telegramă din 2009, oficialii americani întocmesc profilul candidatului PSD. Subiectul telegramei: "Actualizare privind alegerile din România: Omul care ar putea fi preşedinte - Cine este Mircea Geoană". Telegrama rezumă traseul lui Geoană de la diplomaţie la politică şi stabileşte cu precizie când s-a născut politicianul Geoană. "Când, nouă luni mai târziu, Iliescu a fost învins de candidatul de dreapta Emil Constantinescu, Geoană a schimbat rapid macazul. Într-un fax de felicitare către preşedintele ales Constantinescu în noaptea alegerilor, fax care nu a fost făcut niciodată public, Geoană ar fi descris victoria lui Constantinescu drept un "triumf al democraţiei" şi şi-ar fi exprimat bucuria văzându-l pe Iliescu, "cancerul democraţiei româneşti”, dus pentru totdeauna. Se născuse politicianul Geoană".

"Criticii îi reproşează lui Geoană schimbările dese de poziţie, populismul, indecizia şi lipsa de substanţă. El însuşi a admis recent că intrarea sa târzie în politică l-a făcut să se comporte ciudat de multe ori în trecut. Într-un partid unde abilităţile diplomatice erau considerate de mică utilitate, Geoană nu s-a gândit niciodată serios să facă uz de punctele sale tari, ci a încercat să se adapteze la ceea ce el credea că îşi doresc alţii, rezultatul fiind persoana să publică conflictuală de acum. Foştii asociaţi îi critică natura ranchiunoasa (încercând să-i înlăture pe majoritatea rivalilor politici interni), ambiţia excesiva şi lipsa de loialitate. Pentru unii, este un hibrid neplauzibil între mecanica de tip american şi flexibilitatea morală românească", se arată în telegramă.

Potrivit Hotnews, într-o altă telegramă, din 2008, oficialii americani citează o caracterizare într-un cuvânt făcută de colegii britanici lui Mircea Geoană: Woobly. În traducere, instabil. Contextul în care apare caracterizarea lui Geoană este o analiză a sistemului judiciar românesc. Oficialii americani se arată îngrijoraţi de faptul că Parlamentul ar putea menţine o serie de modificări nedorite la Codul Penal.
"Parlamentul a trebuit să fie presat public înainte să retragă amendamentele care ar fi afectat în mod serios investigaţiile procurorilor şi care ar fi permis multor parlamentari corupţi să scape de probleme. Chiar şi după criticile exprimate în toamna trecută, este de aşteptat ca deputaţii să încerce să slăbească Codul Penal în următoarele săptămâni. Colegii noştri britanici, de exemplu, au făcut lobby în aceste zile la preşedintele PSD, Mircea Geoană, pe care l-au caracterizat drept "instabil" (cuvânul folosit în telegramă este «wobbly»)"menţionează sursa citată.

TELEGRAMĂ: Patriciu, Voiculescu, Vântu, Niculae, Becali, în Top 5 oligarhi

Un top al oligarhilor din România şi al baronilor locali, în care sunt menţionaţi Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Ioan Niculae, Gigi Becali şi Attila Verestoy, apare într-un raport al Ambasadei SUA, prezentat de Hotnews şi atribuit WikiLeaks.

Subiectul telegramei, clasificate drept confidenţiale, din 2007, este "Bani şi politică: cine deţine cu adevărat România?" În document este realizat un top 5 al oligarhilor din România, precum şi al baronilor locali. În top 5 oligarhi sunt incluşi Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Ioan Niculae, Gigi Becali.

Raportul a fost semnat Taplin. În perioadă respectivă, Mark Taplin era adjunctul ambasadorului SUA. Taplin menţionează că raportul a fost pregătit de absolventul Universităţii Indiană, Jeremy Stewart, în practica pe perioadă verii în cadrul Secţiunii Politice a Ambasadei, precizează Hotnews.

"De tranziţia României de la comunism, urmată de privatizarea întreprinderilor de stat, a beneficiat enorm un mic grup de persoane cu conexiuni la regimul care a urmat imediat după comunism şi/sau la Securitatea omniprezentă. O parte dintre aceste persoane s-a folosit de informaţie şi de relaţiile dobândite în timpul carierei în cadrul Securităţii pentru a face avere, în timp ce alţii au recrutat foşti ofiţeri de Securitate pentru a le servi interesele. În timp ce zeci de baroni locali au apărut după 1989, un mic grup de persoane foarte influente continuă să exercite o influenţa semnificativă în politică din România. Niciuna dintre aceste persoane nu este legată exclusiv de un singur partid, chiar dacă ei înşişi sunt membri. Mulţi păstrează legături obscure cu fostă Securitate din România sau cu persoane din serviciile de informaţii şi îşi promovează interesele personale prin intermediul trusturilor media pe care le deţin", se arată în documentul citat, care furnizează instantanee ale unor persoane considerate în general a fi printre «oligarhii» de frunte în România.

Potrivit sursei citate, despre Dinu Patriciu se menţionează că "este preşedintele şi acţionarul majoritar al Rompetrol Group şi un membru proeminent al PNL. Foarte apropiat de premierul Tăriceanu, Patriciu controlează practic eşaloanele superioare ale PNL şi are un număr enorm de pârghii asupra actualului guvern. În plus, Patriciu are o relaţie strânsă şi cu fostul prim-ministru Adrian Năstase, omul aflat la putere când Patriciu a achiziţionat Rompetrol de la stat. După ani de zile în Cameră Deputaţilor, Patriciu s-a aflat într-un grup de deputaţi care a demisionat din Parlament în 2003, din cauza «legii incompatibilităţilor» care restricţiona amestecarea intereselor publice cu cele private. În ciudă acestui lucru, câţiva politicieni PNL (în special europarlamentari) datorează carierele lor politice susţinerii financiare a lui Patriciu, iar influenţa lui în acest partid este indiscutabilă. În timpul alegerilor din 2004, Patriciu a fost o sursă majoră de fonduri pentru PNL şi a susţinut o alianţă PSD-PNL. Potrivit unor documente oficiale date publicităţii, Patriciu a donat PNL-ului aproximativ 23.000 de dolari în 2004; suma neoficială este aproape sigur mult mai mare. Totuşi, Patriciu şi-a împărţit pariurile în aceste alegeri, donând cel puţin 60.000 de dolari PSD-ului prin filiale Rompetrol. În mai 2005 el a fost arestat (dar eliberat imediat) pentru mai multe acuzaţii de natură economică legate de privatizarea rafinăriei Petromidia, inclusiv fraudă, spălare de bani şi evaziune fiscală (conform telegramei de referinţă B). Progresul în acest caz a fost lent, în special de la începutul acestui an. Acuzaţiile ar putea fi considerate nefondate în urmă unei hotărâri judecătoreşti din iulie 2007 potrivit căreia SRI ar trebui să-i plătească acestuia daune pentru interceptarea ilegală a telefonului său. Conform unei importante reviste de business, despăgubirea ar fi fost de 600 de milioane de dolari în 2006".

În ceea ce-l priveşte pe Dan Voiculescu, se menţionează că senatorul conduce Partidul Conservator, este acţionar majoritar în grupul de afaceri Grivco şi controlează Intact Media Group. "În iunie 2006, a fost declarat oficial colaborator al Securităţii sub numele de cod «Felix», împiedicându-l să preia funcţia de vicepremier. Deşi a insistat că rolul sau din trecut în Securitate nu a fost mai mare decât al românului de rând şi că şi-a servit ţara câştigând valută, poziţia sa din perioada comunistă de manager al unei companii în spatele căreia se afla Securitatea sugerează că a fost mai degrabă ofiţer de rang-înalt al Securităţii, decât un simplu colaborator (conform telegramei de referinţă B). Oponent virulent al lui Băsescu şi unul dintre liderii mişcării de suspendare şi înlăturare a preşedintelui, Voiculescu a fost acuzat în instanţă în primăvară lui 2007 de spălare de bani. Prima motivaţie a lui Voiculescu, şi de fapt adevăratul scop al partidului său, este să-i protejeze interesele de afaceri. Îi lipseşte un program politic sau o ideologie limpede şi îşi aliniază partidul oportunist". De asemenea, se susţine că averea familiei Voiculescu era de aproximativ 500 de milioane de dolari în 2006.

Despre Sorin Ovidiu Vântu se spune că, deşi el susţine că înclină spre dreapta politică, nu are legături directe cu un singur partid politic, optând în schimb să le influenţeze pe toate.

"Vântu şi-a clădit iniţial averea făcând afaceri cu cupoane de privatizare, bazându-se pe o reţea de foşti ofiţeri ai Securităţii pentru informaţii de interior despre companii mari. Practicile sale de afaceri au fost controversate, poate chiar penale. În 2000, cel mai mare fond mutual din România - o schema piramidala orchestrată de Vântu - s-a prăbuşit, păgubind aproximativ 300.000 de investitori cu circa 400 de milioane de dolari. În ianuarie 2007, a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu posibilitate de recurs, pentru falsificare de documente care să ascundă deturnarea de fonduri de la schema piramidala pentru a finanţa o bancă. Vântu îşi menţine influenţa asupra politicii româneşti prin legături ample cu persoane din eşaloanele superioare ale guvernării din Române. În timpul presiunilor din primăvară anului 2007 de a-l suspendaă şi înlătura pe preşedintele Băsescu, Vântu l-a consiliat în mod activ pe liderul PSD Mircea Geoană în strategia sa politică şi de media. El este de asemenea legat de fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, acum secretar de stat în cadrul ministerului, care a făcut parte din consiliul de administraţie al uneia dintre companiile lui Vântu şi este probabil încă strâns legat de el. Similar, actualul ministru de Finanţe Varujan Vosganian a primit susţinere financiară de la Vântu în anii 1990 pentru un partid de centru-dreaptă şi este astăzi, potrivit deputatului şi liderului Partidului Iniţiativa Naţională Cozmin Guşa, cel puţin «partial în buzunarul lui Vântu».

Vântu are o relaţie de prietenie puternică, recunoscută public şi de lungă durată cu fostul director SRI Radu Timofte (2001-2006) (n.r. decedat între timp), probabil oferindu-i un anumit nivel de acces în lumea informaţiilor. Influenţa să derivă şi din legăturile cu liderul sindical Liviu Luca şi influenţa acestuia asupra sindicatelor din România, la fel ca şi din faptul că deţine Realitatea TV, versiunea romană a CNN. Deşi se pare că nu dirijează conducerea editorială la Realitatea, la modul cotidian, el a fost atent pe parcursul suspendării preşedintelui Băsescu să menţină cât de cât impresia de echilibru în abordarea postului, mai ales după ce a devenit tot mai evident că mişcarea de suspendare susţinută de Geoană, Voiculescu şi alţii nu va trece. Valoarea netă a averii lui Vântu era estimată la aproximativ 900 de milioane de dolari în 2006".

În ceea ce-l priveşte pe Ioan Niculae, telegrama prezentată de Hotnews precizează că "se spune că Niculae menţine relaţii bune cu toate partidele mari şi fostele guverne, deşi în trecut a fost văzut că un sponsor major al PSD".

"Potrivit datelor privind finanţarea partidelor publicate de Asociaţia Pro Democraţia, în iunie 2004, Niculae a donat, peste 840.000 dolari, PSD-ului prin compania sa de asigurări ASIROM şi Rafinăria ASTRA din Ploieşti (pe care el o controlează oficial prin InterAgro cu o cotă de 6,5% şi neoficial prin acţionarul majoritar Kreyton Ltd, un holding înregistrat în Insulele Virgine). În plus, Niculae pare să aibă legături cu ofiţeri de rang-înalt din SRI şi este în prezent implicat într-un scandal cu ofiţeri de informaţii în Prahova care au fost implicaţi în vânzarea ilegală şi neimpozitată de petrol unei reţele de dealeri. Un articol din 9 martie al ziarului Ziua susţine chiar că Niculae beneficiază de protecţia preşedintelui Băsescu, furnizându-i preşedintelui o poliţă gratuită ASIROM de asigurare de viaţă. Averea lui Niculae eea de aproximativ 700 de milioane de dolari în 2006", potrivit telegramei Wikileaks citat de Hotnews.

Privitor la Gigi Becali, se menţionează că sondaje de opinie recente indicau faptul că proprietarul echipei de fotbal Steaua ocupă locul al doilea în topul popularităţii politicienilor în România, după preşedintele Băsescu. "Se pare că sursa averii lui Becali ar putea fi identificată în comerţul cu oi făcut de tatăl sau pe piaţă neagră, dându-le beneficii agenţilor de securitate responsabili de monitorizarea sa pe când se afla în exil din cauza asocierii sale cu Garda de Fier. Într-un interviu acordat înainte de alegerile din 2004, Becali a recunoscut că a primit aproximativ 150.000 de dolari de la familia sa când regimul Ceauşescu a căzut. (...) Becali a fost în spatele unei afaceri extrem de controversate în 1999 ce a implicat un schimb de 21 de hectare de pământ departe de Bucureşti cu un teren de aceeaşi suprafaţa aparţinând armatei în Băneasa, acum o suburbie elegantă a Bucureştiului. (...) Ironic, Becali are de asemenea o relaţie apropiată cu liderul PSD Viorel Hrebenciuc, care a sprijinit preluarea PNG de către acesta pentru a submina PRM-ul lui Vadim Tudor. În plus, Becali are unele legături cu preşedintele Băsescu, susţinându-i campania de referendum şi, lucru foarte cunoscut, sărbătorind public o victorie a echipei Steaua târziu în noapte, alături de preşedinte. Averea lui era evaluată la 950 milioane de dolari în 2006".

Drept baroni locali, în telegramă sunt menţionaţi Attila Verestoy, Viorel şi Ioan Micula, Iulian Dascălu.

Attila Verestoy, se arată în telegramă, este "principalul susţinător financiar al UDMR, a fost senator UDMR reprezentând judeţul Harghita din 1990. În prezent este liderul UDMR în Senat şi vicepreşedintele comisiei comune parlamentare de supraveghere a SRI. Înainte de 1989, Verestoy, chimist de formaţie, a lucrat la un institut de cercetare condus de Elena Ceauşescu. În aprilie 2007, ziarul Atac a publicat afirmaţii, făcute de un fost ofiţer de Securitate, potrivit cărora Verestoy fusese recrutat de Securitate în oraşul său natal Odorheiu Secuiesc, în ciuda unei decizii din octombrie 2006 a CNSAS care indica faptul că Verestoy nu a colaborat cu Securitatea. Din 1990, averea lui Verestoy s-a concentrat pe industria de cherestea din Harghita şi pe portofoliul său de acţiuni la bursă. El a fost de asemenea implicat într-o serie de scandaluri politice, unele dintre ele recente. În 2005, el şi ministrul PNL al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, au fost implicaţi când Ministerul român al Sănătăţii a oferit un contract de servicii spitaliceşti de 7 milioane de dolari către Hungastro (o companie de servicii în cadrul căreia Verestoy a fost, până de curând, principalul acţionar) după descalificarea principalului participant la licitaţie pe baza unui element tehnic.

În mai 2007, el a fost implicat într-o posibilă schemă de insider trading după ce s-a implicat, pe Bursa Română de Valori, în tranzacţii cu acţiuni afectate de o lege curs de adoptare în Parlament. Averea sa era evaluată la aproximativ 54 de milioane de dolari în 2006".

Într-un comentariu, se arată că "jocul banilor şi politicii în România este consistent, însă nu este static" şi că influenţa «baronilor locali» s-a schimbat după alegerile din 2004 şi după schimbarea guvernului din aprilie 2007.

"Nici «oligarhii» români nu au garantată o prezenţă continuă pe scena politică românească, zguduită de preşedintele Băsescu care le-a oferit spate politic procurorilor de la DNA să ancheteze corupţia la nivel înalt. (...) Totuşi, chit că anchetele DNA au trimis pe tuşă unii jucători majori precum Tender, niciun personaj foarte influent nu a fost închis cu adevărat în România. Eforturile anticorupţie şi urmăririle penale au început în mod limpede să fâsâie după aderarea la UE, pe măsură ce vechile influenţe corupte au început să se reafirme", se mai arată în telegrama prezentată de Hotnews.

TELEGRAMĂ: Întâlnirea preşedintelui cu directorul FBI, prezentată într-o telegramă din 2006

Reprezentanţii Ambasadei SUA relatează, într-o telegramă din 2006, vizita directorului FBI Robert Muller în România, notând că la întâlnirea cu acesta preşedintele Traian Băsescu ar fi spus că şi-ar dori să vadă o prezenţă FBI în România la fel de robustă ca cea a CIA, potrivit Hotnews.

Hotnews prezintă, atribuind WikiLeaks, o telegramă din 2006 clasificată "Secret", în care reprezentanţii Ambasadei SUA relatează vizita efectuată de directorul FBI Robert Muller în România.

Conform sursei citate, în cadrul vizitei din 2006 detaliată în telegramă se menţionează că directorul FBI Robert Muller s-a întâlnit cu preşedintele Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu, procurorul general Laura Codruţa Kovesi, directorul SRI George Maior şi directorul SIE de atunci Claudiu Săftoiu. În telegramă se menţionează că întâlnirea directorului FBI cu preşedintele Băsescu a durat 30 de minute.
"Într-o întâlnire de 30 de minute cu preşedintele Băsescu, Muller şi-a exprimat recunoştinţa pentru cooperarea excepţională în privinţa aplicării legii şi faptul că este pregătit pentru a aprofunda această relaţie pe mai departe. Băsescu a comentat că şi el simte că relaţia poate fi extinsă şi a subliniat că ar dori să vadă o prezenţă a FBI în România la fel de robustă că cea a CIA. Muller a vorbit de importanţa cooperării în plan bilateral care este cea mai bună metodă pentru a dezvolta relaţiile în domeniul aplicării legii. Băsescu l-a asigurat pe directorul FBI că nivelul de corupţie din cadrul poliţiei române a scăzut şi că partea americană poate să aibă încredere în partea română. Directorul FBI a comentat că SUA consideră că România a început combaterea corupţiei şi că trimiterea după gratii a câtorva oficiali corupţi ar îmbunătăţi imaginea României", se relatează în telegramă, potrivit Hotnews.ro.

De asemenea, conform sursei citate, în document se mai notează că preşedintele Băsescu a pledat pentru continuarea trainingurilor în domeniul aplicării legii: "Preşedintele Băsescu a făcut o pledoarie puternică pentru continuarea trainigurilor din domeniul aplicării legii şi pentru susţinerea îmbunătăţirii capabilităţilor, mai ales în faţa ameninţărilor din Est, de exemplu, sprijin pentru procurorii şi judecătorii care luptă împotrivă spălării de bani. «Experienţă voastră este excepţional de bună şi vrem să transferaţi cât de mult se poate», a spus preşedintele".

În paragraful al treilea al telegramei este relatată întâlnirea directorului FBI cu premierul Tăriceanu. În telegramă se notează că premierul Tăriceanu a fost surprins să afle de la directorul FBI că 90% din fraudele informatice care afectează site-ul e-Bay îşi au originea în România. "Surprinderea lui Tăriceanu a fost evidentă când directorul a raportat că 90% din criminalitatea informatică pe e-bay provine din România şi că Pay-Pal nu mai doreşte să facă afaceri cu România", conform traducerii Hotnews.

În telegramă este relatată şi întâlnirea dintre directorul FBI şi directorii SRI George Maior şi SIE Claudiu Săftoiu.

"Maior a indicat «interesul şi influenţa rusească asupra României aflate în creştere» drept una din priorităţile securităţii interne ale României în viitorii ani, în special în domeniul energiei. O a treia prioritate a fost dezvoltarea de noi capacităţi de a combate crima organizată notând că «factorul rusesc» este foarte prezent în crima organizată din Romania", menţionează sursa citată că se arată în telegramă.

"Muller i-a mulţumit lui Saftoiu pentru susţinerea din Irak şi Afganistan, dar a avertizat că susţinerea SUA de către România nu va trece neobservată de grupări precum Al Qaeda. El şi-a manifestat îngrijorarea că teroriştii vor cauta să intre în Europa prin România. Săftoiu a promis că România va rămâne alături de SUA în Irak şi Afganistan şi a spus că România speră că, în schimb, SUA vor susţine România în regiunea Mării Negre pentru a ajuta la stabilizarea regiunii. Saftoiu a menţionat şi greutăţile pe care le întâmpina România în crearea unei comunităţi informaţionale", potrivit documentului citat.

TELEGRAMA: Absenţa lui Băsescu pro-american din CSAT, loc de acţiuni dăunătoare


Fostul ambasador al SUA Nicholas Taubman menţiona, într-o telegramă trimisă la Washington în 2007, că "absenţa unui Băsescu pro-american din CSAT" -în perioada suspendării- "lasă loc producerii de acţiuni dăunătoare", inclusiv implementarea unei decizii a premierului Tăriceanu de retragere din Irak.

Documentul este prezentat de Hotnews.ro şi atribuit Wikileaks.

"Evoluţiile politice din următoarele săptămâni şi luni vor avea un impact direct şi vor decide dacă Bucureştiul va rămâne un model de partener a Statelor Unite în Europa - inclusiv în «noul NATO» - sau îşi va domoli aspiraţiile geopolitice şi se va concentra asupra aspectelor economice pe termen scurt ale unui stat membru UE mediocru (...) Absenţa unui Băsescu pro-american din CSAT lasă loc producerii de acţiuni dăunătoare, inclusiv implementarea unei decizii a premierului Tăriceanu de a retrage trupele româneşti din Irak până la finalul anului", se arată într-o telegramă trimisa la Washington în 2007 şi semnată de ambasadorul american Nicholas Taubman, potrivit sursei citate. Subiectul telegramei consultate de HotNews.ro este "Care sunt mizele: Pregătirea scenei pentru vizita dumneavastră în România".

Potrivit Hotnews.ro, este vorba de o telegramă semnată de ambasadorul american la Bucureşti din acel moment, Nicholas Taubman, adresată adjunctului secretarului de stat pe probleme europene, Daniel Fried, care urma să vină într-o vizită oficială în România.

"Când veţi ajunge săptâmâna viitoare, România va fi în mijlocul unei suspendări de 30 de zile fără precedent a preşedintelui Băsescu. Un referendum naţional care va decide soarta sa va fi ţinut pe 19 martie şi poate să aducă noi surprize în această telenovelă; şansele mari sunt ca el să revină la conducere, poate chiar cu o largă majoritate. Cu toate acestea, evoluţiile politice din următoarele săptămâni şi luni vor avea un impact direct şi vor decide dacă Bucureştiul va rămâne un model de partener al Statelor Unite în Europa - inclusiv în "noul NATO" - sau îşi va domoli aspiraţiile geopolitice şi se va concentra asupra aspectelor economice pe termen scurt ale unui stat membru UE mediocru".

"În timp ce primul ministru Tăriceanu şi liderul opoziţiei Geoană, împreună cu aliaţii lor din vechea gardă post-comunistă, se grăbesc în perioada de suspendare să-i ia preşedintelui ultimele puteri, şi interesele noastre pot fi afectate. Sunt semne care indică creşterea influenţei oligarhilor influenţaţi de Rusia pe probleme de politică energetică; dând înapoi în lupta anticorupţie şi o derapare din ce în ce mai rapidă a politicilor euro-centrice", mai apare scris în telegrama prezentată de Hotnews.

"Sunt trei riscuri care pot avea un impact asupra intereselor noastre cheie, inclusiv viitoarea achiziţie a României de avioane de luptă de nouă generaţie şi privatizarea unei uzine auto importante pentru care doi constructori americani se bat", mai scrie Taubman în telegramă, potrivit sursei citate.

"Presedintele interimar Văcăroiu şi-a asumat un rol de gestionar. Cu toate acestea, absenţa unui Băsescu pro-american din CSAT lasă loc producerii de acţiuni dăunatoare, inclusiv implementarea unei decizii a premierului Tăriceanu de a retrage trupele românesti din Irak până la finalul anului", se mai precizează în documentul atribuit Wikileaks.

"Noua echipă a lui Tăriceanu se pare că e decisă să răstoarne multe din deciziile fostei administraţii. Ministrul Apărarii Meleşcanu, de exemplu, a declarat ca analizează «toate posibilităţile» pentru un înlocuitor în cazul avioanelor MiG 21. Anterior, preşedintele Băsescu şi alţii ne-au spus că există doar o singură cale - şi anume încheierea unui acord pentru modele Lockheed-Martin F-16 si F-35, care are putea ajuta la cimentarea, pentru deceniile ce vor veni, a viitoarei interoperabilităţi între forţele române şi cele americane", se mai arată în documentul citat.

"De asemenea, este îngrijorătoare mărirea influenţei oligarhilor din România şi rolul lor ca unealtă a intereselor ruseşti (...) Alt semn al ambiţiilor crescânde ale Rusiei include şi vânzarea uzinei Daewoo din Craiova. Două companii americane, Ford si GM, sunt interesate să cumpere compania. Incompetenţa brocratică guvernului au întârziat procesul de privatizare", se menţionează în textul tradus de Hotnews.ro.

În finalul telegramei adresate adjunctului secretarului de stat pe probleme europene, Daniel Fried, ambasadorul Taubman scrie, potrivit Hotnews.ro: "Mesajul nostru este înţeles. Comentariile mele publice despre impactul crizei politice asupra reputaţiei României şi nevoia de a juca după reguli democratice au fost receptate. Decizia de a suspenda vizita lui Geoană în Statele Unite i-a atras atenţia şi a captat şi atenţia altor persoane. (...) Trebuie să continuăm să găsim echilibrul necesar între a ne asigura interlocutorii că suntem serioşi în ceea ce priveste un parteneriat pe termen lung, care depăşeşte personalităţile politice şi a le spune în faţă unde greşesc şi nu reuşesc să confirme sau să pună în pericol interesele noastre comune (...) Puteţi (n.r. Dan Fried) să faceţi multe să consolidaţi cele trei direcţii ale noastre: Politica din România nu ar trebui să submineze interesele noastre strategice; Românii trebuie să joace urmând regulile democratice dacă vor să fie partenerii nostri apropiaţi; România nu poate să stagneze sau să dea înapoi în lupta anticorupţie şi în eforturile sale de a întări legea".

TELEGRAMĂ: Discuţie tensionată Geoană-Băsescu pe tema dosarelor lui Năstase şi eventuala lor publicare


Şeful statului l-ar fi ameninţat pe Mircea Geoană că "dă drumul în public" dosarelor lui Adrian Năstase, pentru a-i demonstra că plângerile penale împotriva fostului premier sunt de la membri PSD, conform unei relatări a şefului ANI, Cătălin Macovei, preluată de diplomaţii americani la Bucureşti.

Informaţia apare într-o relatare publicată de Hotnews, care citează o telegramă "wikileaks" transmisă de misiunea diplomatică de la Bucureşti către Departamentul de Stat de la Washington.

"Geoană şi alţi PSD-işti s-au plâns că dosarul Năstase este politic. Băsescu ar fi replicat tăios: «Nu mă faceţi să dau drumul la aceste dosare în public - fiecare dintre plângerile penale împotriaă lui Năstase sunt de la oameni din partidul vostru, nu al meu»", se arată într-o telegramă a misiunii diplomatice a SUA în România din 2009, clasificată drept "Confidenţial". Subiectul telegramei: "O furtună perfectă: corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în prim-plan în România".

Conform Hotnews, autorul telegramei îi atribuie această informaţie preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, cu care ar fi avut o discuţie după o şedinţă pe tema Justiţiei între preşedinte şi şefii mai multor instituţii cu atribuţii în acest domeniu.

"Pe 17 februarie, preşedintele Băsescu a convocat de urgenţă «a Justice Summit» la Palatul Cotroceni, pentru a aproba un plan de acţiuni care să trateze reformele din sectorul justiţiei. Întâlnirea i-a adus împreună pe ministrul Justiţiei Predoiu, procurorul general Kovesi, şeful DNA Morar, şeful ANI Macovei, preşedintele Senatului Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, preşedintele comisiei juridice Daniel Buda, preşedintele CSM Virgil Andreieş şi vicepreşedintele CSM Bogdan Licu", explică autorul telegramei citate de Hotnews.

Autorul povesteşte apoi că oficialii Ambasadei americane de la Bucureşti s-au întâlnit separat cu trei dintre participanţii la şedinţa de la Cotroceni. Cei trei sunt "Buda, Licu şi Macovei". Autorul notează că toţi trei "au fost de acord că întâlnirea convocată de Băsescu a dat un impuls necesar unui plan comun de acţiune pentru a îndeplini condiţiile UE în ce priveşte reforma Justiţiei".

Dacă Licu "a descris şedinţa în mod diplomat ca «relativ sinceră», Macovei a spus că dezbaterea a fost «încinsă», cu o tensiune vizibilă între Băsescu şi Geoană.

"Un exemplu a fost atunci când Geoană şi alţi PSD-işti s-au plâns că dosarul Năstase este politic. Băsescu ar fi replicat tăios: «Nu mă faceţi să dau drumul la aceste dosare în public - fiecare dintre plângerile penale împotriva lui Năstase sunt de la oameni din partidul vostru, nu al meu». În ciuda dezbaterii încinse, participanţii la întâlnire ar fi căzut de acord asupra a două puncte principale de acţiune: aprobarea în procedura de urgenţă a unor noi coduri juridice şi acordul de a trimite dosarul de corupţie Năstase în instanţa", continuă autorul telegramei, conform Hotnews.

Într-o altă telegramă din 2009, oficialii americani relatează o întâlnire cu şeful DNA, Daniel Morar:

"Morar a sugerat că lucrurile «merg bine» în ce priveşte «cazurile interesante care implică oameni importanţi». El a explicat că ar trebui să ne aşteptăm curând la inculpări ale unor persoane din DGIPI şi DGA care au fost implicate într-o serie de activităţi de «poliţie politică» ("political policing"), inclusiv activităţi de interceptări telefonice şi de supraveghere. Aceste încălcări ale dreptului la viaţă privată au avut loc în ciuda faptului că nu se desfăşurau adevărate urmăriri penale. Mai degrabă, oamenii au făcut acest lucru cu scopul de a obţine avantaje personale sau pentru a obţine informaţie pentru a-i şantaja pe alţii. A fost «şocant» că, chiar şi la două decenii după dispariţia regimului comunist, multe practici vechi continau încă. «Putem dovedi asta», a adăugat el", susţine autorul documentului citat de Hotnews.Conform Hotnews, telegrama ar fi fost redactată şi transmisă la Washington în 2009.

Comenteaza aici:

 
  •  

    scris de Negativ la ora 00:42 in data 29.03.2011

    respect Voiculescu; Geoana era oricum mai bun ca basecu.

     

  •  

    scris de stefanucu la ora 00:11 in data 29.03.2011

    care e faza cu voiculescu? ce ma amuza intoxicarile astea de 2 lei. pai voiculescu este principalul contributor la bugetul de stat. asa ca scutiti-ne cu mizeriile, mai wichilicsilor.

     

  •  

    scris de petrica20 la ora 17:51 in data 28.03.2011

    Voiculescu nu a spalat nici un ban. Voiculescu este un politician cinstit si corect.

     

  •  

    scris de Florin M la ora 06:00 in data 28.03.2011

    Scurgeri de informaţii.(tr. Julian Paul Assange Redactor-şef şi purtătorul de cuvânt al Wikileaks WikiLeaks este o organizație fără scop lucrativ internațională care publică documente care nu sunt destinate publicului, provenite din scurgeri de informații, în general din surse anonime, DECI NECREDIBILE La 28 noiembrie 2010, Wikileaks şi cele cinci internaţionale partenerii media de imprimare (Der Spiegel, New York Times, Le Monde, The Guardian şi El Pais)cred ca i se poate acorda premiul Premiul Pulitzer În lumea jurnaliștilor este un premiu echivalat cu premiul Nobel acordat cercetătorilor sau cu premiul Oscar din cinematografie. Premiatul este înștiințat de regulă în luna aprilie.UPS.sa dati partea a doua mai repede ca ramane omu fara prema,pardon premiu.Sa ganiti bine =paralela cu afacerea Watergates.Cerneala sa fie si hartie din belsug.