TELEGRAMĂ: Lăzăroiu, în februarie 2009: Oprescu, principalul rival al lui Băsescu

CITEŞTE AICI PRIMUL SET DE TELEGRAME WIKILEAKS
CITESTE AICI AL DOILEA SET DE TELEGRAME WIKILEAKS

Sebastian Lăzăroiu le-ar fi spus diplomaţilor americani, la începutul lui 2009, că Traian Băsescu avea 51% în sondaje, iar Sorin Oprescu 48%, acesta fiind considerat astfel principalul rival al preşedintelui, potrivit Jurnalului Naţional, care publică traducerea unei note atribuite WikiLeaks.

Sursa citată menţionează că, potrivit respectivei telegrame, datată 3 februarie 2009, Lăzăroiu ar fi observat într-un ton sarcastic că decizia de a-i oferi lui Geoană un loc în CSAT a fost din punct de vedere constituţional nejustificată şi că "ceea ce noi i-am dat, Curtea Constituţională poate uşor să ia înapoi".

Potrivit documentului tradus de Jurnalul Naţional, "într-o întâlnire cu consilierul politic din 1 februarie, consilierul Sebastain Lăzăroiu i-a spus oficialului că Băsescu rămâne favorit în sondaje cu 51%, dar că surpriza a venit din cei 48% ai primarului Bucureştiului, Oprescu, considerat astfel principalul rival al lui Băsescu".

Lăzăroiu a admis de asemenea în discuţiile de la ambasada SUA că alianţa cu PSD a fost primită negativ de unii susţinători frenetici ai PDL şi a opinat despre competeţia dintre Băsescu şi Oprescu că va fi până la urmă un concurs de popularitate unu la unu, scrie Jurnalul Naţional.

"Alegătorii ar prefera fie un «Căpitan de Vapor» decisiv şi puternic în timpul crizei economice, fie un candidat – Oprescu – care este văzut de alegători ca fiind «solidar, sincer şi aproape de oameni»", mai scrie Jurnalul Naţional citând nota atribuită WikiLeaks.

Lăzăroiu ar fi spus despre Geoană că şi-a consolidat poziţia în partid trăgând pe linie moartă unii dintre "baronii" puternici.

"Lăzăroiu a precizat că preşedintele trebuie să demonstreze că poate «conduce nava» cu succes în furtuna economică care se apropie. Lăzăroiu a mai spus că percepţia publică continuă să se înrăutăţească pentru anul care urmează (n.r. – 2010): 80% dintre repondenţi au spus că infracţionalitatea va creşte în acest an (nr. – 2009); 91% cred că sărăcia va creşte; 95% cred că preţurile la alimente vor creşte. «Apocalipsa», a glumit Lăzăroiu usturător ,«este bună pentru noi». Lăzăroiu a mai adăugat că Năstase se luptă să supravieţuiască politic şi că trage orice sfori pentru a-i opri pe procurori.

Totuşi, a comentat Lăzăroiu, «dovezile împotriva lui Năstase sunt convingătoare şi – ceea ce este mai important – PDL controlează pe şeful comisiei juridice» care va avea grijă de agenda de lucru în acestă chestiune. «Va fi o bătălie dură», a concluzionat el «dar noi o vom câştiga»", mai scrie Jurnalul Naţional în traducerea notei atribuite WikiLeaks.

Potrivit aceleiaşi surse, comentariile oficialilor americani ataşate notei arată că aceştia considerau că "Lăzăroiu are probabil dreptate spunând că ameninţarea majoră în acest an este Oprescu". "Acesta poate deveni un rival formidabil al lui Băsescu. Dilema lui Băsescu este că, pe măsură ce încearcă mai mult să se protejeze pe el însuşi cât este în funcţie, cu atât mai mult el poate fi blamat pentru cum vor merge lucrurile în acest an", mai precizează sursa citată.

TELEGRAMĂ: Băsescu, despre militarul implicat în cazul Teo Peter: Nu va face închisoare în România

Preşedintele Traian Băsescu i-a spus ambasadorului SUA, în 2005, că militarul responsabil de accidentul în care şi-a pierdut viaţa Teo Peter "va avea parte de un proces echidistant şi nu ar urma să facă nicio zi de închisoare in România", relatează Hotnews, citând o telegramă atribuită Wikileaks.

Potrivit sursei citate, într-o telegramă confidenţială din 2005, oficialii Ambasadei SUA menţionează o discuţie anterioară dintre preşedintele Băsescu şi ambasadorul SUA pe tema cazului Teo Peter.

"Premierul Tăriceanu şi ministrul de Externe Ungureanu ar putea cere întoarcerea soldatului, fiind posibil să repete promisiunea făcută mai devreme ambasadorului nostru de către Băsescu că fostul şef de detaşament va avea parte de un proces echidistant şi, indiferent de rezultat, nu va petrece nici o zi în închisoare în România", scrie Hotnews citând telegrama atribuită Wikileaks.

De asemenea, potrivit sursei citate, diplomaţii americani ar fi notat în teklegrama respectivă că "accidentul din decembrie 2004 în care a fost implicat comandantul desamentului de puşcaşi marini însărcinaţi cu securitatea Ambasadei SUA, care a dus la moartea rock-starului român Teo Peter a fost mediatizat intens şi a declanşat proteste ale publicului".

"Băsescu şi guverul sunt sub o presiune politică substanţială pentru ca procesul să aibă loc într-o instanţă din România. În mod natural, având în vedere că procedurile judiciare ale Forţelor Navale (Marine Corps în original n.red) împotriva fostului comandat de detaşament nici nu au început, chestiunea extrădării şi a ridicării imunităţii soldatului nici nu poate fi pusă în discuţie în acest moment", se mai arată în citatul prezentat de Hotnews.

TELEGRAMĂ: Lăzăroiu: La insistenţele preşedintelui, familia lui Teo Peter a primit o sumă cu mai multe zerouri

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu susţine, într-o postare pe blogary.ro, că, la insistenţele şefului statului, familia lui Teo Peter nu a primit ca despăgubire "jignitoarea sumă de 8000 de dolari", ci o sumă "cu mai multe zerouri".

Lăzăroiu afirmă că preşedintele chiar i-a ironizat pe americani, în discuţiile de la acea vreme, spunând că, dacă sunt prea săraci, le dăm noi un milion de dolari să plătească despăgubiri familiei.

"Preşedinte Traian Băsescu a preluat cazul şi a insistat pe lângă ambasada SUA ca făptaşul să fie judecat în România, chiar dacă ar fi făcut închisoare în SUA. Era vorba de a asigura un proces corect cu martori români, care n-ar fi putut ajunge peste Ocean", susţine Sebastian Lăzăroiu.

El a menţionat că opţiunea de judecată şi detenţie aparţinea "oricum SUA", conform tratatelor internaţionale şi că, ceea ce încerca să negocieze preşedintele era ca măcar judecata să fie făcută pe teritoriul României.
"La insistenţele preşedintelui Traian Băsescu, familia lui Teo Peter nu a primit despăgubire jignitoarea sumă de 8000 de dolari, aşa cum intenţionau autorităţile americane să îi ofere, ci o sumă cu mai multe zerouri (preşedintele chiar i-a ironizat pe americani, spunând că, dacă sunt prea săraci, le dăm noi un milion de dolari să plătească despăgubiri familiei)", a mai scris pe blog consilierul prezidenţial.

Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Valeriu Turcan, a declarat că, în cazul morţii lui Teo Peter, preşedintele a întreprins demersuri în vederea revenirii în România a angajatului ambasadei pentru a fi judecat de instanţele româneşti, urmând ca acesta să ispăşească pedeapsa în SUA, locul detenţiei stabilindu-se de statul trimiţător.

De asemenea, Turcan a precizat că, în discuţiile cu autorităţile americane, preşedintele "a pledat constant" pentru asigurarea unei despăgubiri echitabile pentru familia Peter, în condiţiile în care reglementările militare americane aplicabile în asemenea cazuri prevedeau anumite plafoane considerate drept inacceptabile de către partea română.

"De altfel, vă pot spune că în contextul unui anumit blocaj în discuţiile bilaterale pe aceasta temă, preşedintele chiar a evocat în mod ironic posibilitatea ca statul român să sprijine autorităţile americane cu 1 milion de dolari în vederea despăgubirii familiei lui Teo Peter", menţiona Turcan.

Preşedintele Traian Băsescu i-ar fi spus ambasadorului SUA, în 2005, că militarul responsabil de accidentul în care şi-a pierdut viaţa Teo Peter "va avea parte de un proces echidistant şi nu ar urma să facă nicio zi de închisoare în România", potrivit unei relatări a Hotnews, care citează o cablogramă atribuită Wikileaks.

TELEGRAMĂ: Ambasada SUA în 2007 - Monica Macovei, un contact al ambasadei de mult timp

Monica Macovei le-a spus diplomaţilor SUA înainte de a pleca la Skopje că ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, ceruse CE să scoată din raportul de monitorizare din 27 iunie 2007 orice exprimare pozitivă la adresa DNA, potrivit unei telegrame atribuită Wikileaks şi publicată de "Jurnalul Naţional".

În telegramă, diplomaţii americani precizează că Monica Macovei a fost un contact al ambasadei din Bucureşti de mult timp şi este printre cei mai populari oficiali din România deşi este foarte nepopulară în rândurile celorlalţi oficiali.

"Într-o întâlnire pe care a avut-o la ambasadă la 29 iunie (2007 - n.r.), fostul ministru Monica Macovei - care a părăsit România la 1 iulie (2007 - n.r.) pentru un post de consilier anticorupţie, plătit de Marea Britanie, pentru prim-ministrul al Macedoniei - a rezumat situaţia actuală din România ca una care «nu merge bine». Ea a spus că principala ei îngrijorare priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, şi anume dacă aceasta «va rămâne aşa cum este». Ea a spus că este «intenţia Guvernului să-i schimbe pe procurorii de top» şi a confirmat că ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, ceruse Comisiei Europene să scoată din raportul de monitorizare din 27 iunie orice exprimare pozitivă la adresa DNA", se arată în telegrama citată şi datată 6 iulie 2007.

Nota diplomatică mai arată că Macovei "era sceptică" privind faptul că CSM va elabora un raport imparţial asupra activităţii DNA, indicând că "ar putea exista aranjamente" pentru a-l susţine pe Chiuariu în încercarea acestuia de a-l demite pe Doru Ţuluş, "procuror cheie în combaterea corupţiei".

"Macovei a mai spus că se întâlnise cu fostul ministru PSD al Justiţiei Cristian Diaconescu la 27 iunie. Ea a spus că acesta confirmase că vicepreşedintele PSD şi strategul politic Viorel Hrebenciuc împreună cu liberalii plănuiseră distrugerea DNA în timpul suspendării de o lună a preşedintelui Băsescu. Macovei a mai spus că liberalii plănuiau înlocuirea conducerii DNA prin comasarea acesteia cu DIICOT - o agenţie în care Macovei nu are încredere", se arată în nota diplomatică.

Diplomaţii americani au mai spus că Macovei a povestit că se confruntase frecvent cu chestiuni discutabile pe perioada în care făcuse parte din Cabinetul Tăriceanu. Ea a oferit şi câteva exemple. Astfel, ea a spus că, "în februarie 2007, Guvernul României a suspendat legea insolvenţei pentru 28 de companii, salvându-le pe acestea de la faliment şi oferindu-le ajutor de stat administratorilor pe care Macovei îi descria mai degrabă potriviţi pentru a face obiectul unor investigaţii judiciare".

Tot Macovei a spus că "s-a opus deciziei Guvernului de redeschidere a magazinelor duty-free la graniţele cu statele non-UE despre care a spus că fac contrabandă şi nu au un scop legitim".

Macovei le-a mai spus diplomaţilor americani "că exista o lege specială legată de achiziţiile militare care era mai permisivă în adaptarea specificaţiilor pentru anumite companii. A precizat că a trebuit să intervină de trei ori legat de un astfel de contract militar pentru că era evident că «specificaţiile erau scrise pentru a direcţiona fondurile către o anumită companie». Macovei s-a arătat suspicioasă şi faţă de Romtehnica despre care a spus că: «ar trebui să dispară» din moment ce «totul trece prin ea»".

"În ceea ce priveşte ANI, care acum este creată, Macovei a răspuns: «O urăsc», notând că potrivit legii Agenţia este subordonată Senatului în loc ca senatorii să fie subiectul supravegherii Agenţiei", se mai arată în telegramă.

Macovei le-a mai spus diplomaţilor americani că în pofida unor "decizii recente ale Curţii Constituţionale care îi favorizau pe preşedintele Băsescu şi pe ea înseşi, era fundamental neîncrezătoare în judecătorii Curţii".
Telegrama diplomaţilor americani de la Bucureşti se încheie cu o notă pentru ambasada de la Skopje, unde Macovei plecase pe post de consilier anticorupţie: "Monica Macovei a fost un contact al ambasadei din Bucureşti de mult timp şi este printre cei mai populari oficiali din România deşi este foarte nepopulară în rândurile celorlalţi oficiali. Mai mult decât oricare alt oficial român, Macovei este creditată ca fiind cea care a bătătorit drumul pentru aderarea cu succes a României la UE în ianuarie (2007 - n.r.). Va oferi cu plăcere sfaturi directe Guvernului macedonean şi ar trebui să devină un bun aliat al ambasadei din Skopje în reformele anticorupţie. Sperăm că vocea ei va fi auzită în continuare în România în timpul misiunii sale la Skopje".

TELEGRAMĂ: Geoană i-a spus ambasadorului SUA că Maior îl implorase să nu-l nominalizeze la şefia SRI

Mircea Geoană i-a telefonat ambasadorului SUA, în 2006, spunându-i, printre altele, că George Maior "îl implorase" să nu-l nominalizeze la conducerea SRI, deoarece "va fi rupt în bucăţi" pe perioada procesului de confirmare, potrivit unei note atribuite Wikileaks şi publicată de "Jurnalul Naţional".

Nota diplomatică citată de "Jurnalul Naţional" şi atribuită Wikileaks datează din 26 septembrie 2006 şi se referă la nominalizarea lui George Maior pentru funcţia de director al SRI.

"Geoană i-a telefonat ambasadorului la 26 septembrie pentru a lăuda alegerile făcute de preşedintele Băsescu pentru cele două funcţii (se referă la nominalizarea lui George Maior la conducerea SRI şi a lui Claudiu Săftoiu la conducerea SIE - n.r.), notând că amândoi sunt tineri, fără nicio legătură cu Securitatea lui Ceauşescu. Geoană a spus că Maior «îl implorase» să nu fie nominalizat pentru funcţia de director SRI, spunând că «va fi rupt în bucăţi» din punct de vedere politic în timpul procesului de confirmare", potrivit documentului.

Geoană a adăugat că discutase ulterior pe acest subiect cu Băsescu, ocazie cu care ar fi subliniat că acesta (nominalizarea celor doi - n.r.) trebuia să fie un efort serios, şi nu doar un gest politic.
"Geoană şi-a exprimat încrederea că nominalizarea lui Maior va fi aprobată fără dificultate dar că nominalizarea lui Săftoiu ar putea atrage obiecţii din partea deputaţilor PNL", au mai scris diplomaţii americani.
Totodată, ei au notat, potrivit telegramei publicate de "Jurnalul Naţional", că Geoană le-a mai spus că "primise asigurări de la liderul PRM, Vadim Tudor, că PRM se va abţine de la vot dar că «va sprijini indirect» cele două candidaturi".

Geoană şi-a exprimat speranţa că ambasada va susţine cei doi candidaţi şi i-a cerut ambasadorului să susţină şi propunerea sa pentru o "schimbare a regulii" astfel încât conducerea SRI să fie rezervată opoziţiei. "Ambasadorul nu a răspuns acestei din urmă solicitări", notează diplomaţii americani.

TELEGRAMĂ: Băsescu, suficient de deştept să nu vrea afectarea economiei - la arestarea lui Patriciu

Diplomaţii SUA notau, la 6 iunie 2005, într-o telegramă, referitor la reţinerea lui Dinu Patriciu şi la acuzaţiile aduse Rompetrol, că Traian Băsescu este suficient de deştept încât să nu dorească afectarea economiei, obstrucţionarea investiţiilor străine sau blocarea aderării la UE în 2007.

Kamikazeonline.ro a publicat, marţi, noi telegrame atribuite Wikileaks. Diplomaţii americani scriau, într-una dintre acestea, referitoare la arestarea lui Dinu Patriciu şi la compania Rompetrol că nu vor să descurajeze Guvernul să întreprindă acţiuni împotriva "marilor rechini" şi că ar putea fi concluzii neplăcute la Rompetrol într-o serie de aspecte neelucidate.

"Totuşi nu este nevoie de o asemănare cu un proces - spectacol de genul celui al Yukos în Moscova, aspect pe care l-am subliniat cu tărie Guvernului Român. Unde se află Băsescu în toată povestea aceasta? El şi Patriciu au o serie de antagonisme între ei. Patriciu a flirtat cu PSD înaintea ultimelor alegeri, ceea ce îi diminuează fermitatea politică mai mult decât crede Băsescu. Băsescu nu este probabil prea nemulţumit să vadă un potenţial rival umilit - sau să vadă o contragreutate la punerile sub acuzare ale baronilor PSD sau ale oamenilor de afaceri care au legături cu PSD. Asta face procesul să pară mai credibil. Această ideea a fost transmisă de asemenea şi de procurorul-şef Botoş. Dar care va fi preţul? Noi credem că Băsescu este suficient de deştept încât să nu vrea să afecteze economia României, să obstrucţioneze investiţiile străine directe sau să blocheze procesul de aderare la UE în ianuarie 2007. În orice caz, la acest moment, cele trei sunt într-un oarecare pericol. În consecinţă, ne aşteptăm ca el să încerce ţinerea în frâu a procurorului general Botoş - să se renunţe la comportamentul presupus abuziv din instanţă dar să se menţină cazul viu", se arată în telegramă.

Nota, redactată la 6 iunie 2005, relatează pe larg despre Dinu Patriciu şi Rompetrol.

"Una dintre cele mai importante companii din România, Rompetrol, a fost zguduită de recenta arestare şi detenţie temporară a cunoscutului să CEO în urma unei serii de acuzaţii de natură economică. Cazul are ramificaţii importante pentru statul de drept şi pentru investigaţia corupţiei de aici. Comunitatea de afaceri, ambasada SUA şi Delegaţia Comisiei Europene au avertizat asupra consecinţelor grave care vor apărea dacă nu se face dreptate de urgenţă, în mod transparent şi în deplină conformitate cu legea", scriau diplomaţii americani care mai notau şi că Dinu Patriciu deţinea 80% din Rompetrol, în timp ce 20 de procente erau deţinute de cetăţeanul american Phil Stephenson, vizat de asemenea de o investigaţie.

Diplomaţii americani mai scriu în nota citată şi despre "audierea maraton" a lui Dinu Patriciu, care a durat 32 de ore, dar şi despre faptul că, la finalul acesteia avocatul lui Patriciu a arătat că procurorii au încălcat grav drepturile clientului lor.

Diplomaţii au mai transmis la Washington că AmCham (Camera de Comerţ Româno-Americană) a publicat un comunicat în care nota că procesul de reformă judiciară din România trebuie să asigure un tratament oibiectiv şi imparţial investitorilor străini şi locali. Dar, atrăgeau atenţia autorii notei, Philip Stephenson, care deţinea 20% din Rompetrol şi era şi vicepreşedinte al companiei era membru al colegiului director al AmCham.

Totodată, diplomaţii scriau despre APADOR-CH, care ceruse demisia de urgenţă a procurorului general Ilie Botoş şi a anchetatorilor implicaţi în detenţia lui Dinu Patriciu pentru "lipsă de profesionalism".
"Procurorul general Botoş şi-a exprimat public indignarea faţă de cererea de a demisiona, susţinând că procurorii care investighează Rompetrol şi pe concurentul acesteia, RAFO, au muncit corect şi au respectat procedurile legale. El a mai spus că respectivul ONG care i-a cerut demisia (n.red. APADOR-CH) nu reprezintă societatea civilă din România dar şi că va continua lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate", se mai arată în nota diplomatică.

Diplomaţii au mai spus că Botoş este de încredere. "El şi-a reiterat argumentul, acela că are un caz serios împotriva Rompetrol, într-o discuţie sinceră cu un consilier juridic al ambasadei, în urmă cu câteva zile, susţinând că are dovezi în susţinerea unui număr de acuzaţii de fraudă (...). Notăm, de asemenea, că procurorul de caz este o persoană pe care am pregătit-o parţial pentru o bursă anul viitor ( International Visitor’s Grant). Cu alte cuvinte, echipa de procurori s-ar putea să nu se ridice la standardele SUA, dar au intrat în contact cu metodolgia noastră", se mai arată în nota Wikileas.

TELEGRAMĂ: Băsescu spunea, în 2005, că România renunţă la 80% din datoria istorică a Irakului

Preşedintele Traian Băsescu le-a comunicat diplomaţilor americani, în 2005, că România a acceptat să renunţe la 80% din datoria istorică de 2,6 miliarde USD pe care trebuia să o primească de la Irak, potrivit unor telegrame atribuite ambasadei, obţinute de Wikileaks şi publicate de Kamikaze.

Potrivit documentului, preşedintele Traian Băsescu a informat o echipă condusă de ambasadorul Richard Jones, consilier al Secretarului şi Coordonatorului Politicii pentru Irak, la 21 iulie 2005, că România îşi respectă necondiţionat angajamentul de a-şi mentine trupele în Irak.

"Băsescu a subliniat greutăţile financiare pe care România le întâmpină cu întreţinerea forţelor sale armate în contextul în care ţara s-a confruntat cu indundaţii majore, adăugând că un sprijin suplimentar din partea guvernului SUA pentru reforma în domeniul apărării ar putea permite României să-şi dezvolte contribuţia în Irak. Deşi România nu face parte din Clubul de la Paris, Băsescu a confirmat că ţara este dispusă să ştearga 80% din datoriile Irakului, de 2,6 miliarde de dolari", se arată în textul telegramei.

Şeful statului a vorbit, de asemnenea, şi despre cererea României de a-l audia pe "cetăţeanul irakian-american Mohammad Munaf, suspect de terorism în România".

"Ministrul Apărării, Atanasiu, a reafirmat angajamentul Guvernului României în Irak, dar a cerut şi analizarea de către Ministerul Apărării a unor măsuri de reducere a costurilor, incluzând posibile reduceri de detaşări în 2006. Oficiali ai Ministerului de Externe au subliniat, de asemenea, sprijinul Guvernului pentru menţinerea prezentei în Irak, accentuând importanţa unui mandat reînoit din partea Consiliului de securitate al ONU şi cererea prezenţei Forţei Multinaţionale de către Guvernul irakian", se mai arată în document.