Pentru prima dată de la scandalul WikiLeaks România, ambasadorul SUA la Bucureşti vorbeşte relaxat despre... TAINA CABLOGRAMELOR. Înaltul diplomat recunoaşte că a scris una dintre ele, celebra cablogramă ”Guvernul LAME DUCK (guvernul «raţa şchioapă»)”, dar că rândurile scrise nu erau menite să fie interpretate de publicul român.

Ambasadorul Mark Gitenstein a declarat, ieri, că, după ce a citit în presă traducerea inexactă a expresiei "lame duck" - "raţă şchioapă" cu referire la guvernul român, şi-a dat seama că notele diplomatice ar trebui să nu mai conţină expresii colocviale.

De-a ”raţa schioapă”
"Pot să vă întreb dacă ştiţi ce înseamnă «lame duck»? Nu este o critică, este o expresie colocvială în Statele Unite, nu are nimic critic, înseamnă că mandatul guvernului s-a terminat şi că acesta este în continuare în funcţie în aşteptarea noului mandat. Nu înseamnă că este ceva ilegitim legat de Executiv", a spus Gitenstein, întrebat dacă în prezent şi-ar mai menţine expresia "raţă şchioapă" apărută în presă, referitoare la guvernul român.
Ambasadorul a recunoscut că a scris acea notă în toamna anului 2009, când guvernul căzuse, dar funcţiona încă în aşteptarea unuia nou, iar expresia pe care a folosit-o nu avea scopul să critice Executivul.

Chestie de... traducere
"Nu înseamnă că e ceva ilegitim legat de guvern. Tot ceea ce descriam era ceea ce se întâmpla. Cred că era în octombrie sau în noiembrie 2009, când guvernul căzuse, dar era funcţional în aşteptarea unui nou mandat al Executivului", a spus Gitenstein. El a adăugat că a văzut relatările apărute în presă şi, în urma acestei experienţe, crede că nu ar mai trebui să fie folosite expresii colocviale, deoarece ele nu se traduc bine în română. "Nu era o critică, am văzut şi eu relatările şi cred că nu ar mai trebui să mai folosim expresii colocviale, pentru că nu se traduc bine în română, nu se traduc literar", a spus ambasadorul. El a ţinut să mai atragă atenţia că totuşi ceea ce scrisese nu era destinat interpretării de publicul român. "Ştiu că stafful meu probabil că va reacţiona, dar să ştiţi că nu scrisesem pentru a fi interpretat de publicul român", a spus ambasadorul râzând. Şi bătrânul Caragiale vorbea despre TRADUCERE, dar altfel!

Ce-au înţeles totuşi unii... jurnalişti
Potrivit MEDIAFAX, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a apreciat, într-o cablogramă atribuită ambasadei şi care ar fi fost obţinută de WikiLeaks, potrivit ziarului „Adevărul”, că guvernul român, care "arată ca o raţă şchioapă", recunoaşte că nu poate duce la îndeplinire reformele legislative promise în 2009. "Guvernul din România, care arată ca o raţă şchioapă, pledează pentru indulgenţă din nou, argumentând că merită următoarea tranşă de bani doar pe baza unor obiective tehnice îndeplinite prin septembrie, recunoscând, în acelaşi timp, că nu se poate duce la bun sfârşit reformele legislative majore promise în 2009", se arată în textul cablogramei, potrivit traducerii "Adevărul".

Ion Iliescu: ”Ruşine pentru conceptul de diplomatie”.
Întrebat dacă americanii sunt cei care manipuleaza în ceea ce se numeşte scandalul WikiLeaks, Iliescu a răspuns: "Inclusiv. Am cunoscut multi diplomati americani oameni seriosi care nu se ocupa cu fleacuri din acestea. Aparatul inregistreaza si transmite si altii le speculeaza, le vehiculeaza. Nu ma intereseaza asemenea practici. E rusine pentru cei care se implica in asa ceva si pentru conceptul de diplomatie. Nu are nimic diplomatia cu asa ceva", a spus Iliescu pentru ziare.com."Ma surprinde pasiunea pe care a suscitat-o aceasta chestiune. Adica slabiciunea spre barfe a romanului cred ca e terbila. Nici nu ma intereseaza, domnule, aceste chestiuni, specularea unor barfe. Sunt putin dezamagit de calitatea diplomatilor americani care iau in serios niste chestii de astea", a adaugat Ion Iliescu.

”«Lame duck» nu e o critică, ci o expresie colocvială: «Guvernul a căzut, dar e încă în funcţie!»” Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein

1.027 de telegrame care se referă la România au fost obţinute în urma unui protocol între CRJI şi WikiLeaks, dar până acum au apărut, în diverse publicaţii, doar câteva sute.