Interpreta Manuelei din telenovela „Narcisa sălbatică”, difuzată de Antena 1 de luni până joi, de la ora 22.00, a fost implicată în mai multe scene de sex. „Soţul nu mi-a reproşat niciodată nimic. Este şi el actor şi înţelege, mă înţelege... asta nu înseamnă că îi este uşor să se uite la acele secvenţe”, a declarat, pentru „ring”, Antonia Ionescu.

Manuela este o femeie rebelă, indecisă, care s-a transformat în prostituată. Cum e Antonia în viaţa de zi cu zi?
Depinde de zi. Uneori calmă, liniştită, alteori agitată, zbuciumată... Cel mai bine ştie soţul meu.

Dacă ai putea, ce ai schimba la personajul Manuela?
Nimic. E un rol frumos, colorat, plin de neprevăzut... De ce aş schimba ceva la Manuela?!

Dacă ţi s-ar propune să pozezi în reviste dedicate bărbaţilor, ai accepta?
Nu mi-am pus niciodată problema asta. N-am nimic împotriva acestor publicaţii, dar totuşi nu cred că locul meu este acolo.

„Fără colaborări nu se poate trăi”
Care au fost primii bani pe care i-ai câştigat din actorie? Ce ţi-ai cumpărat atunci?
Primii bani i-am câştigat în anul I de facultate. Am lucrat la filmul „Gunpowder, treson and plot” şi am câştigat în trei zile de filmare echivalentul unui salariu pe vremea aceea. Mi-am cumpărat un medalion pe care îl port cu drag şi acum.

Soţul tău este tot actor. Cum a început povestea voastră de dragoste?
Povestea noastră a început pe platourile de filmare, în anul IV de facultate. După ce ne-am avut ca şoarecele şi pisica toată facultatea, într-o zi am descoperit că râdem mult împreună... şi de atunci am fost nedespărţiţi.

Activezi ca actriţă la teatrul din Târgovişte. Se poate trăi din salariul de actor fără alte colaborări?
Nu, fără colaborări nu se poate trăi... Dar se poate trăi dintr-un salariu de bugetar?!

Ce roluri ai acolo şi care crezi că te reprezintă cel mai bine?
O interpretez pe Stella în „Un tramvai numit dorinţă”, dar şi altele în „Tacâmuri de pui”, „Femeia” şi în „Matrioşca”. Toate mă reprezintă în egală măsură, toate poartă amprenta mea şi îmi sunt dragi.

„Îmi mai doresc un copil… o fetiţă”
Ai un băieţel de trei ani şi jumătate. Cine te ajută în creşterea lui?
Cel mai mult mă ajută mama. Încă de la început ea a fost un sprijin pentru mine şi îi sunt extrem de recunoscătoare pentru asta. Dar mă ajută şi soţul. El este cel responsabil cu joaca.

Îţi mai doreşti şi alt copil?
Sigur că îmi doresc cât mai mulţi copii. Mi-aş dori şi o fetiţă. Dar ce-o vrea Dumnezeu. Copiii sunt cel mai frumos dar al vieţii. Aşa cred.

„După terminarea filmărilor pentru «Narcisa sălbatică» voi începe un proiect la teatru, un spectacol nou în regia lui Cristi Juncu, un regizor pe care îl admir enorm”, Antonia Ionescu