În anii '60, omenirea a demonstrat că poate depăşi orice limită lansând prima rachetă în Cosmos, urmând ca pe 12 aprilie 1961 să trimită primul om în spaţiu. La acea dată, cosmonautul rus Iuri Gagarin, aflat la bordul capsulei Vostok I, ajungea pe orbita Pământului.

La jumătatea secolului XX, cele două superputeri, SUA şi URSS, porneau, în mijlocul Războiului Rece, cursa pentru cucerirea spaţiului. După ce au reuşit să trimită prima rachetă, dar şi primele animale în Cosmos, pe 12 aprilie 1961, sovieticii scriau o nouă pagină în manualele de istorie. La acea dată, cosmonautul Iuri Gagarin devenea primul om care părăsea atmosfera şi demonstra încă o dată superioritatea programului spaţial rusesc. Timp de 108 minute, aflat la bordul navetei Vostok I, acesta efectua înconjurul Pământului şi reintra în atmosferă deasupra teritoriului URSS. Gagarin a devenit, peste noapte, un erou naţional şi chiar un instrument de propagandă pentru sovietici. Din păcate, nu a mai apucat să vadă următorul pas istoric în cursa spaţială, aselenizarea echipajului Apolo 11. Iuri Gagarin a murit în 1968, după ce s-a prăbuşit cu o aeronavă MiG-15UTI. Mai mult de 40 de ani, oficialii ruşi nu au dat publicităţii rezultatele anchetei, astfel încât, au apărut o serie de teorii mai mult sau mai puţin bizare menite să explice motivul morţii cosmonautului rus. Una dintre acestea susţinea că accidentul s-a produs din cauză că Gagarin se urcase beat la bordul aeronavei. De asemenea, nu a fost exclusă nici varianta răpirii cosmonautului de către extratereştri. Recent însă, oficialii ruşi au desecretizat ancheta. Potrivit datelor oficiale, Gagarin a pierdut controlul aeronavei încercând să evite impactul cu un balon meteorologic şi s-a prăbuşit.

A ajuns de la modesta colibă din Klusino printre stele
Gagarin s-a născut în 1934 în cătunul Klusino, situat la mai puţin de 250 km de Moscova, unde şi-a petrecut primii ani din viaţă într-o colibă de pământ. El nu a avut parte de o copilărie fericită. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cei doi fraţi ai săi au fost capturaţi de nemţi şi duşi în lagăre de muncă din Polonia. Cu toate acestea, el a reuşit, în 1960, să fie inclus în grupul celor 19 oameni din care urmau să fie selectaţi doi care să zboare în spaţiu.

Prunariu, premiat de Medvedev
Mai mulţi cosmonauţi, printre care şi românul Dumitru Prunariu, au fost premiaţi, ieri, la Moscova, pentru contribuţia adusă explorării spaţiului cosmic. De pe 14 mai 1981şi până astăzi, Dumitru Prunariu este singurul român care a ajuns în spaţiul cosmic. El a participat la misiunea navei Soiuz 40, din cadrul programului “Intercosmos”. Cosmonautul român a zburat în spaţiu timp de 7 zile, 20 de ore şi 40 de minute.

„Ca să înţelegem mai bine ce a făcut Iuri Gagarin ar trebui să ne punem noi în locul lui. Să ne gândim dacă am fi capabili să ne urcăm într-un vehicul pe care nu l-a mai folosit niciun om vreodată, dacă am putea să mergem într-un loc unde e vid absolut în care ai putea să mori în orice clipă şi atunci ne-am da seama de curajul şi dedicaţia acestui om. A deschis calea spre cucerirea spaţiului cosmic.”, Dumitru Popescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Cosmonautică şi Aeronautică

„Aş putea descrie realizarea lui Gararin prin cuvintele lui Neil Armstrong: «Un pas mic pentru om, unul uriaş pentru o omenire». Şi chiar dacă a mai trecut jumătate de veac de atunci, momentul Gagarin şi momentul Apolo 11 vor fi continuate în 10 sau 20 de ani, din clipa în care întreprinzătorii particulari se vor vârî în afaceri. Luna este categoric viitoarea mină a Pământului, iar acest lucru se va întâmpla în maximum 10 ani. Mai este un element ce trebuie semnalat. În luna septembrie, ceasul Pământului va bătea 7 miliarde de oameni. În 2050, vor fi 9,2 miliarde, iar în 2070 - 14 miliarde de oameni. Altă soluţie decât ieşirea în spaţiul cosmic nu este, deoarece nu vom mai avea loc.” Alexandru Mironov, fost ministru al tineretului şi sportului şi senior editor revista „Ştiinţă şi tehnică”

„Importanţa zborului lui Gagarin a fost, în primul rând, pentru a ne da seama că noi, oamenii, suntem puternici şi putem face unele lucruri la care doar visam în trecut. A fost o demonstraţie care a consolidat programele spaţiale cu echipaj uman în lume. După Gagarin a fost atingerea Lunii, care a fost tot un gest de curaj, apoi pasul tehnologic serios a fost instalarea Staţiei Spaţiale Internaţionale. Următorul pas serios va fi instalarea unei baze permanente robotice şi apoi cu capital uman pe Lună şi apoi pe Marte.”, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române