Este artistul alături de creaţiile căruia au crescut generaţii întregi de copii. Spectacolele sale de la Teatrul „Ion Creangă”, pe care l-a înfiinţat în 1964 şi l-a condus până în 1972, au rămas în mintea copiilor de atunci şi s-au perpetuat în timp ca adevărate modele despre cum se face cu adevărat arta teatrului pentru cei mici.

Ziua în care marele actor împlineşte 87 de ani este încărcată de semnificaţii şi are ca numitor comun pasiunea de o viaţă a artistului: teatrul. În curând se vor deschide porţile Teatrului Excelsior, pe care maestrul l-a fondat imediat după 1989, instituţie unde speră să-şi ducă mai departe dragostea necondiţionată pentru copii. „Nu mai am multe speranţe, dar trebuie să duc lucrurile la capăt. De aceea sunt aici, la acest teatru, în baston, dus de braţe de colegii mei. Nu voi pleca de aici până când nu-mi voi vedea gata visul”, mărturiseşte artistul.

„Mesajul meu există în ceea ce fac!”
Crezul artistului ajuns la o respectabilă vârstă este legat indisolubil de respectul pentru arta pe care o face. „Nu pot să-mi permit să montez un spectacol în care Cenuşăreasa este o îngălată pentru că nu se spală sau unde lupul este un personaj pozitiv, dar stricat de ambianţa socială. Nu pot să bag într-un malaxor distructiv toate miturile adevărate ale copilăriei. Mesajul meu există în ceea ce fac. Îmi doresc să fiu crezut că nu întâmplător fac acest lucru”, s-a confesat maestrul Ion Lucian.

„Multă lume mă critică din cauza faptului că sunt conservator în privinţa modalităţilor de exprimare, dar eu nu pot să demolez miturile copilăriei”, Ion Lucian