Ziua de 7 mai 1986 a rămas o dată de referinţă în memoria microbiştilor. În timpul scurs de atunci s-au creat tot felul de scenarii despre modalităţile folosite pentru aducerea Stelei la nivelul de atunci. O părere inedită despre istoria formării acelei echipe, şi nu numai, vine din partea omului de fotbal Mircea Pascu, într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului „ring”.

Domnule Pascu, aţi fost la finala de la Sevilla. Ce amintiri păstraţi?
Am fost în calitate de membru UEFA şi de vicepreşedinte al FRF. Tribunele erau pline, am avut spectatori din România, deci am avut o atmosferă cu totul şi cu totul aparte. Era prezent regele Spaniei, erau toţi membrii marcanţi ai UEFA, ai federaţiei spaniole, mulţi alţi invitaţi. Am stat într-un loc extrem de onorant, chiar în spatele regelui Spaniei. Am avut chiar şi o scurtă conversaţie cu el.

Este adevărat că Steaua a racolat jucători în acea perioadă?
Nu este adevărat. Era o politică de concentrare a forţelor, o politică, zic eu, benefică. Noi nu aveam ca arie de selecţie nici măcar ţările socialiste. Noi aveam aria de selecţie în frontierele ţării. În aceste condiţii, eu găsesc absolut normal să concentrezi forţele într-o echipă, două, trei, care să te reprezinte. Să nu credeţi că ceilalţi fac altceva.

„Implicarea lui Valentin Ceauşescu a fost decisivă!”
Cine credeţi că a fost artizanul formării acestei echipe? Unii spun că ar fi fost Valentin Ceauşescu, alţii spun că, de fapt, generalul Olteanu.
Olteanu avea legătură cu Steaua, dar nu avea nimic cu fotbalul naţional. Valentin era implicat direct în problemele fotbalului, şi cele de la clubul Steaua, şi la echipa naţională.

În ce fel a ajutat Valentin Ceauşescu echipa?
Era un om îndrăgostit de fotbal, un om care avea cultura şi inteligenţa necesare să facă lucruri foarte bune pentru fotbalul românesc. Eu spun că implicarea lui a fost decisivă pentru câştigarea acestui titlu. În momentul în care s-au făcut lucrurile respective s-a câştigat Cupa Campionilor. După asta ce am făcut? Am ajuns pe locul 57!

„Banii destinaţi fotbalului au intrat în alte buzunare!”
De ce s-a ajuns în această situaţie în fotbalul românesc?
În fotbal este o luptă extraordinară, sunt interese enorme, pe multiple planuri: sportiv, financiar, publicitate etc. Sunt interese legate de câştigarea unui trofeu sau prezenţa în finala unui trofeu. Vedeţi ce interese se leagă de o astfel de prezenţă: miliarde de telespectatori.

Deci totul se reduce până la urmă la bani. Banii, de altfel, dirijează şi transferurile jucătorilor. Credeţi că şi din cauza asta a avut de suferit fotbalul românesc după 1990?
Este una dintre cauze, sigur că da. Sunt, de altfel, multiple cauze. Să ştiţi că fotbalul românesc a câştigat mulţi bani, poate mai mulţi după 1990 decât înainte. Numai că banii nu s-au oprit în aria fotbalului. Au intrat în diverse buzunare, în alte direcţii, alte investiţii, alte interese.

Fotbalul se află în etapa pariurilor sportive
Ce ne puteţi spune despre acest tip de interese?
Eu am tot spus că există câteva etape de dezvoltare a fotbalului. După mine, există etapa primitivă a fotbalului, etapa fotbalului amator, etapa fotbalului profesionist, etapa fotbalului industrie de spectacol, iar în momentul de faţă eu o numesc etapa pariurilor sportive. Dacă în ultimul congres UEFA s-a ajuns ca UE să facă apel la guvernele ţărilor să intervină în controlul asupra acestei activităţi, mai mult nu cred că este necesar să spun.

Credeţi că există o influenţă din această sferă de activitate?
Eu cred multe, dar nu mai sunt implicat, nu mai am datele necesare. Nici nu cred însă în rezultatele astea, nici alea cu scoruri enorme, nici alea care schimbă din minutul 70 până în minutul 90 cota de pariuri de la 1 la 25. Hai să fim serioşi!

Revenind la Steaua, de ce nu mai merg lucrurile ca odinioară?
Eu l-am considerat întotdeauna pe Gigi Becali un om pozitiv în ceea ce priveşte investiţia în fotbal. El iubeşte fotbalul, scoate bani din buzunar, numai că amestecul lui la echipă… El nu se pricepe la fotbal, şi modul în care intervine peste oamenii care se pricep nu e în regulă. A avut destui oameni lângă el, un Ienei, acum îl are pe Duckadam, deci a avut destui oameni care puteau să-l înlocuiască pe Alexandrescu. Eu însă nu ştiu dacă Alexandrescu ar fi făcut faţă personalităţii pe care vrea să şi-o impună Gigi Becali. Gigi, dacă ar îmbătrâni în sensul să te coci la minte, în momentul ăla Steaua ar trebui să redevină Steaua.

Mutu, la nivelul lui Dumitrache
Ce părere aveţi despre poziţia în care se află naţionala noastră în grupa de calificare pentru mondiale?
Deocamdată, rezultatele sunt slabe şi concluzia mea este că o generaţie de oameni foarte talentaţi – pe Mutu eu îl consider aproape de nivelul lui Florea Dumitrache; Chivu, jucător foarte bun, Raţ, Lobonţ – trebuia să obţină rezultate mult superioare.

O viaţă dedicată fotbalului
Mircea Pascu a îndeplinit, din 1983 până în 1989, funcţia de vicepreşedinte al FRF. În februarie 1990 a fost ales în fruntea federaţiei, poziţie pe care şi-a păstrat-o doar câteva luni, până în august. A fost numit preşedinte la Rapid, în 1992. Şi-a dat demisia în 1994, urmând ca între 1997 – 1998 să ocupe aceeaşi poziţie la Poli Timişoara. A mai fost preşedinte la Jiul şi la Corvinul Hunedoara (1980 – 1983). Ca urmare a activităţii desfăşurate timp de 12 ani în comisiile fotbalistice continentale, i s-a acordat calitatea de membru de onoare al UEFA pe viaţă.