Ultimii doi ani au făcut ca numărul bucureştenilor care preferă un weekend liniştit pe aleile parcurilor din Capitală alături de familie, în locul localurilor de fiţe, să crească într-un ritm accelerat. Asta şi pentru că, în ultimii ani, parcurile din capitala noastră s-au transformat, ajungând în prezent să rivalizeze cu cele din marile capitale europene. Radu Popa este directorul general al Administraţiei Lacuri şi Parcuri Bucureşti şi unul dintre cei mai tineri manageri ai administraţiei centrale a Capitalei. Un prim secret al schimbării la faţă a parcurilor bucureştene este că Radu Popa a renunţat la maşina de serviciu şi îşi începe ziua cu o plimbare prin parcuri în drumul spre serviciu, iar la sfârşitul zilei, la întoarcerea spre casă, se supune aceluiaşi ritual…

Am aflat că, pentru angajaţii ALPAB,în fiecare dimineaţă şi seară a săptămânii “beneficiază” de …un spor de stres.
Nu l-aş numi neapărat stres. Mi-am creat obiceiul de a veni şi pleca de la serviciu prin Herăstrău. Asta, bineînţeles şi datorită faptului că sediul administraţiei noastre se află în zonă. Mi se pare normal să văd şi cu ochii mei cum merg lucrurile. Iar lucrul bine făcut este cel pe care-l verifici personal. Oamenii ALPAB sunt profesionişti, dar nu strică să ştie că oricând pot fi verificaţi. În plus, plimbarea de dimineaţă prin Herăstrău îţi încarcă bateriile pentru întreaga zi.

Au existat şi episoade mai puţin plăcute în cadrul acestor plimbări?
Neplăcute - nu, dar amuzante, da. La început, când nu se dusese vestea despre aceste plimbări, am observat câţiva angajaţi ai ALPAB care se odihneau şi ei în Herăstrău. Când m-am apropiat şi le-am atras atenţia, ei nu ştiau cine sunt şi m-au invitat politicos să-mi văd de …plimbare. Vă daţi seama ce surpriză au avut când am lămurit lucrurile. Această întâmplare a intrat în legenda ALPAB, şi de atunci toţi sunt foarte atenţi la cei care le fac observaţii.

“Avem primul edil-şef preocupat de inima verde a Capitalei”
În afara acestui secret, care credeţi că sunt motivele pentru care, cel puţin la final de săptămână, parcurile bucureştene devin neîncăpătoare?
În principal datorită coerenţei programului intitulat “Capitala creşte verde”, program pe care primarul general Sorin Oprescu îl are printre priorităţile acestui mandat. Faptul că avem un edil-şef, primul aş adăuga eu, care este preocupat de “inima verde” a Capitalei se vede în tot ceea ce s-a făcut în parcurile din subordinea Primăriei Generale. Şi aici putem detalia de la modul unitar în care aceste parcuri s-au transformat, fie că vorbim despre mobilier stradal, la iluminat, la peisagistică, la siguranţă, toate aceste lucruri s-au putut face pentru că la cel mai înalt nivel al Administraţiei Centrale a existat o continuă preocupare pentru tot ceea ce înseamnă spaţiu verde pentru bucureşteni.

Există o “explozie” de evenimente care au loc în parcuri.Am putea spune că aproape zilnic vizitatorii pot avea parte de “acţiune”?
Este adevărat, iar asta pentru ca în nicio capitală europeană parcul nu este un loc mort din punct de vedere social. Grădinile publice sunt locuri în care inima comunităţii trebuie să bată la o anumită frecvenţă. Bucureştenii trebuie să ştie că un cuvânt-cheie în activitatea noastră este agrement. Am reuşit astfel să dăm un plus de culoare parcurilor prin ceea ce se şi întâmplă acolo. Nu reprezintă doar un loc de promenadă, ci un loc în care cei care ies să se relaxeze au multiple posibilităţi de agrement. Totul, în ideea de a crea cât mai multe momente speciale pentru vizitatori, dar şi pentru a-i face să petreacă mai mult timp la aer curat în mijlocul Bucureştiului, să-i ţinem “captivi” şi să educam această dorinţă a locuitorilor de a petrece cât mai mult timp într-un mod sănătos.

Aţi reuşit?
Cifrele vorbesc. De doi ani de zile de când am preluat această responsabilitate, numărul vizitatorilor din parcurile bucureştene s-a dublat. De exemplu, în 2010, numărul celor care au închiriat biciclete pentru a se plimba prin parcuri a ajuns la 200.000; al celor care s-au plimbat cu vaporaşele pe lacurile Capitalei a ajuns la 100.000. Iar pentru 2011, tendinţa este aceeaşi. În acest sens, ALPAB a implementat o serie de programe pentru bucureşteni: fie că vorbim despre posibilitatea ca micuţii, cu vârste sub 10 ani, să se plimbe gratuit cu vaporaşul, fie despre evenimente special organizate cu prilejul tuturor evenimentelor importante, toate acestea sunt gândite pentru a-l face pe bucureştean să pună parcul pe primele locuri de destinaţie în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber.

“În Consiliul General nu primează interesul bucureşteanului, ci agenda politică”
Duminică, 5 iunie, este Ziua Internaţională a Mediului? Care credeţi că este mesajul ce trebuie transmis cu această ocazie?
Încet, încet şi noi trebuie să conştientizăm importanţa spaţiului verde din viaţa noastră. Dacă ar fi să ne gândim la ritmul accelerat de dezvoltare din ultimii 50 de ani, la modul cum s-a transformat lumea, şi facem un exerciţiu de imaginaţie cum ar putea să arate peste 50 de ani, cred că singura concluzie rezonabilă pe care o putem trage este că trebuie să avem ca prioritate crearea unui echilibru. Între nevoile tot mai mari ale fiecăruia dintre noi, născute în urma dezvoltării continue, şi posibilităţile pe care această planetă le are. Din acest motiv, obligaţia noastră, în primul rând faţă de generaţiile viitoare, este să conservăm tot ceea ce este verde, să dezvoltăm tot ceea ce este verde şi, prin munca noastră, să dăm o şansă şi generaţiilor viitoare de a trăi într-un mediu sănătos. Trebuie să creăm noi spaţii verzi şi să ne educăm în spiritul respectării acestor oaze ale vieţii. Acest lucru se-ntâmplă în toate ţările civilizate, iar apariţia unei date în care sărbătorim mediul este urmarea acestei preocupări, pe care şi noi avem datoria să o conştientizăm şi să o respectăm.

Ce ne opreşte, de exemplu, în Capitală, să încercăm să dezvoltăm aceste zone verzi?
În primul rând, agenda politică. Orice plan ai avea, indiferent cât de îndrăzneţ, fezabil, bun pentru cetăţeni, trebuie avizat politic de Consiliul General al Capitalei. Or, în acest consiliu, singurul lucru primordial este agenda politică. Dacă ordinul este acela de a bloca totul, vezi Doamne pentru a nu face treabă Oprescu, de ce să se laude Oprescu prin ceea ce face, atunci nu mai contează nimic. Se sfidează logica bunului-simţ: de parcă toate parcurile ar fi ale lui Oprescu sau ale lui Popa. De parcă Pasajul Basarab sau Stadionul Naţional sunt ale lui Oprescu. Toate aceste lucruri sunt şi vor fi ale bucureştenilor. Nu vedeţi cum încearcă fiecare politician să-şi asume orice lucru făcut: “Domne, eu am avut ideea, eu am săpat prima groapă acolo”? Nu mai contează că după aceea au trecut ani de zile fără ca vreunul să mai facă ceva.

„Să-i vadă lumea la faţă pe cei care blochează dezvoltarea oraşului“
Bucureştiul pare că se simte bine pe mâna unui independent. O posibilă explicaţie?
Eu cred că pe bucureştean îl interesează că se face, că primarul Sorin Oprescu a avut curajul să spună, neîngrădit de o agendă politică, da, domne, ideea asta este bună. Şi s-a apucat de treabă. Nu vedeţi că mandatul lui Sorin Oprescu este singurul în care proiectele s-au preluat de la nivel de groapă săpată şi se finalizează? Or, asta îi sperie pe cei din politic. Îi sperie că oamenii vor ajunge la concluzia că, în administraţie, politicul mai mult încurcă, că se demonstrează că un primar independent, care nu are constrângeri politice, poate mişca lucrurile. Să spunem lucrurilor pe nume, nu vedeţi că, de când au conştientizat lucrul acesta, consiliul este împotriva la orice. S-a dat semnalul de la partid: blocaţi tot. Şi ghiciţi cine suferă?

Există o soluţie pentru această situaţie?
Eu cred că soluţia trebuie să fie tot una de bun-simţ: este evident că bucureştenii habar nu au cine sunt aceşti consilieri care, chipurile, îi reprezintă. Şedinţele consiliului sunt publice, asta ar trebui lumea să ştie. Aşa că, pentru proiectele ce le privesc viitorul, bucureştenii ar trebui să meargă să asiste la aceste şedinţe. Să vadă cu propriii ochi cum interesul lor este pus sub interesul politic. Să-i vadă pe consilieri, să se uite în ochii lor atunci când votează la comandă politică, să le reţină feţele şi să ţină minte. De ce doar primarul să fie o persoană publică, cu o răspundere publică, iar cei care blochează proiecte, sfidând interesele bucureştenilor, să se ascundă sub liste de partid şi să execute ordine politice sub protecţia anonimatului?

Ce se ascunde în “spatele ceasurilor de aur”
Sunteţi una dintre puţinele voci din administraţia centrală care are curajul de a spune aceste lucruri. Nu vă este teamă că veţi fi blocat şi pe viitor?
Să vă spun ceva. Eu m-am tăbăcit deja. S-a făcut atâta caz pe tema ceasurilor din Bucureşti amplasate de ALPAB. Atunci, toţi m-au atacat: că nu sunt ceasurile, că nu vor exista, că sunt din aur şi tot felul de prostii. Dar iată că ceasurile au venit, s-au montat, nu sunt nici din aur şi alătură Bucureştiul în rândul capitalelor europene. Nimeni nu a spus atunci că, pe baza cifrelor și a studiilor, nu pe vorbe, întreţinerea şi repararea ceasurilor publice din Capitală, acelea care arătau jalnic şi deveniseră o adevărată marcă a oraşelor ieşite din lagărul comunist, ar fi costat dublu decât acestea noi. Dar, în acel moment, cei din zona politicului au făcut lucrul pe care-l ştiu cel mai bine: au ridicat o adevărată perdea de fum pentru că pe ei nu-i interesează finalitatea, argumentele economice şi binele oraşului. Ei au simţit că au o temă prin care-l pot ataca pe primarul general prin ALPAB, şi au trecut la treabă. Cel mai bun exemplu în acest sens: câţi dintre cei care susţineau că aceste ceasuri nu vor exista niciodată au ieţit ulterior să-şi ceară scuze: “Da, domne, am greşit, iată-le că există, că arată bine, cu toate că nu sunt din aur?”.
Şi, în încheiere, să vă spun de ce erau ei aşa revoltaţi pe tema acestor ceasuri: au garanţie nu mai puţin de 50 de ani şi nu necesită mentenanţă. Vă daţi seama, jumătate de secol în care nu mai dai niciun ban de la municipalitate. Or, asta-i sperie, să nu mai poţi cheltui bani anual pentru repararea şi întreţinerea unor vechituri este o lovitură pentru cei care trăiau doar din astfel de lucruri.