O legendă urbană şocantă circulă în Gorj, mai precis în Tg. Jiu, în urma declanşării, acum două săptămâni, a aşa-zisei „epidemii” de sinucideri după „metoda Raluca Drăguşin”.

Macabrul mit gorjean spune că valul sinuciderilor în râul Jiu ar putea lua sfârşit după ce vor muri... trei fete şi un băiat. Dincolo de obsesia acestei cifre care aminteşte de cei patru cavaleri ai apocalipsei, psihologii, psihiatrii, sociologii, şi nu numai, îi îndeamnă pe localnici să lase miturile şi să găsească, la copii lor mai degrabă, cauzele concrete ale răului.

Cele patru puncte cardinale ale „apocalipsei“ sinuciderilor de la Tg. Jiu
Până în prezent, doi copii au murit aruncându-se în Jiu şi purtând în spate rucsacuri încărcate cu pietre: eleva eminentă Raluca Drăguşin, în vârstă de 19 ani, care, deşi fusese admisă la Cambridge, s-a sinucis lăsând în urma ei un mesaj, o stranie carte citită - „Magazinul de... sinucideri” -, şi o aşa-zisă metodă de sinucidere care-i poartă numele. În aceeaşi zi a sinuciderii Ralucăi (care învăţa la un liceu din nordul oraşului Tg. Jiu), un alt elev (de la un liceu din sud), a dispărut şi a fost găsit, câteva zile mai târziu, tot în Jiu şi tot cu un rucsac plin cu pietre în spate. Şi tot în aceeaşi perioadă, o fată de 13 ani, dintr-o comună apropiată, la vest de Tg. Jiu, s-a aruncat şi ea în râu, dar a fost salvată în ultimul moment. Când toată lumea credea că valul sinuciderilor a încetat, în urmă cu două zile, un al patrulea copil, un băiat în vârstă de 14 ani, elev al unei şcoali generale din estul oraşului, a transmis mai multe mesaje prin care şi-a ameninţat părinţii că se va sinucide după metoda Raluca Drăguşin: cu pietre în rucsac. Din fericire, el a fost găsit la timp de poliţie şi dus în faţa unui psiholog. Presa locală a dat tot felul de interpretări fenomenului. A apărut şi ipoteza unui posibil ritual în spatele căruia ar sta un ”guru” care îndeamnă la sinucidere pentru a prinde un loc mai în faţă... în Rai. Pe de altă parte, Inspectoratul Judeţean a finalizat un test psihologic făcut printre elevi tocmai cu scopul de a vedea dacă ar putea sta cineva în spatele acestui val de sinucideri. Dincolo de toate acestea, circulă în oraş tulburătoarea legendă urbană care spune că trei fete şi un băiat ar trebui să se sinucidă: toţi după metoda ”Raluca Drăguşin”.

Ce spune ”legenda” şi ce ”nu se leagă”
Despre strania ”legendă urbană” a oraşului de pe Jiu ne-a vorbit jurnalista Gabriela Mladin care, printre altele, ne-a dezvăluit: ”Legenda, care, pentru că anumite lucruri nu corespund, deocamdată, pare a fi demontată, spune că trei fete şi un băiat trebuie să se sinucidă - toţi prin aceeaşi metodă! Ce nu se leagă acum este că, deşi s-a ajuns la cifra patru, avem două fete şi doi băieţi! E drept că o fată, Raluca Drăguşin, de la un liceu din sudul oraşului, şi un băiat, Mihai Zahariuc, de la un liceu din nordul oraşului, s-au sinucis prin aceeaşi metodă, iar ceilalţi doi, o altă fată şi un alt băiat, doar au încercat să se sinucidă”.

De ce dau psihologii dau vina pe presă
Jurnalista Gabriela Mladin nu ştie de unde şi cum a luat naştere acest mit macabru. ”Pur şi simplu, legenda, cred eu, a fost creată de părinţi, mai degrabă, din teamă pentru copiii lor.(...) Peste tot se vorbeşte, prin magazine, prin faţa blocurilor, pe la coafor, prin parcuri, prin faţa şcolilor, dar nimeni nu ştie de unde a început. Nimeni nu spune dacă este la mijloc vreo grupare, dacă stă cineva sau ceva în spatele acestor sinucideri. Ciudat este că între toţi aceşti copii nu există nicio legătură dovedită: copiii nu se cunosc între ei, nici părinţii lor nu se cunosc, şi nici nu au avut vreodată aceeaşi profesori sau acelaşi cerc de prieteni. Psihologii spun că presa ar fi de vină şi, într-o oarecare măsură, eu înclin să le dau dreptate, pentru că toţi aceşti copii necopţi văd şi aud şi împrută câte ceva de la cazul precedent. Şi toţi spun că dacă o elevă eminentă a făcut acest gest, l-ar putea face şi ei, zicând: Nu oricine a putut să facă asta!”, explică jurnalista care a studiat, pe plan local, cel mai bine acest ”fenomen” al sinuciderilor în lanţ.

De ce lasă mesaje în care să îşi anunţă gestul?
Un alt „curent” în rândul copiilor sinucigaşi din Gorj este anunţarea faptei prin mesaj. În cele mai multe cazuri, aceştia lasă o scisoare sau un sms prin care anunţă decizia de a-şi lua zilele şi specifică şi locul în care o vor face. Maria Tomescu, psihoterapeut în Târgu Jiu, a explicat pentru „ring” nevoia copiilor de a-şi anunţa gestul. „Deşi aparent pare că nu le mai pasă de viaţa lor, de fapt, prin mesajul pe care îl lasă ei vor să dea un semnal de (Ajutaţi-mă!). Problema însă ţine de modificări în percepţia timpului. Aceşti copii ar vrea să fie salvaţi în ultima clipă, în schimb, pentru ei, un moment de răgaz înseamnă foarte mult şi de aceea nu mai aşteaptă mâna salvatoare”, a afirmat psihoterapeutul.

Înţelegerea tentativelor de suicid pentru o prevenţie mai bună
„Tentativele de suicid pot apărea la un adolescent care nu prezintă, aparent, dificultăţi. Fenomenul este extrem de complex, iar la originea lui se află o multitudine de factori, cauzele suicidului rămân adesea necunoscute. La cei mai mulţi adolescenţi se constată acuze somatice, dispoziţie depresivă, conduite de dependenţă, comportamente violente asociate sau nu cu absenteismul şcolar. Aceste dificultăţi nu sunt sinonime cu riscul suicidar, dar prezenţa lor asociată cu idei suicidare trebuie să implice o mai mare vigilenţă din partea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului. Uneori se vorbeşte despre tentativele de sucid ca despre o formă de şantaj, dar chiar şi aşa tentativele de suicid denotă o relaţionare problematică cu ceilalţi şi cu sine. Este bine de ştiut că la originea actelor suicidare există un fel de mimetism, mai ales dacă tinerii leagă prietenii în baza unor dificultăţi comune, dacă o fată are o tentativă de suicid, riscul ca prietena ei să aibă şi ea este de trei ori mai mare. Printre motivele mai mult sau mai puţin conştiente regăsim agresivitatea faţă de propria persoană şi faţă de alţii, o chemare în ajutor sau şantajul, mijlocul de a se asigura că ceilalţi ţin la el, dorinţa de a-i văduvi de propria prezenţă şi dorinţa de a-şi calma angoasele sau de a fugi de o situaţie blocată. Frecvent este vorba de o sfidare megalomană a morţii, care fascinează la această vârstă.
Criza adolescentină este suficientă pentru declanşarea unui act suicidar, în special cu ocazia unui dezechilibru pasager. În majoritatea cazurilor, tentativele de suicid apar brusc, ca un tunet pe un cer aparent senin. Un eveniment familial, o decepţie amoroasă, o criză personală, un eşec, dacă apar într-o perioadă de fragilitate pot să fie depăşite.

Sfaturi...
.... oferite de psihologi părinţilor care se confruntă cu astfel de situaţii:

-orice conduită legată de leziuni corporale nu trebuie bagatelizată
-ameninţările cu sinuciderea trebuie luate mereu în calcul şi consultat un specialist în sănătate mintală
-nu trebuie să i reproşeze adolescentului că aceste ameninţări sunt un şantaj
-discutaţi cu copiii despre moarte şi semnificaţia acesteia
-consultaţi un specialist
-chiar dacă consultaţi un specialist şi primiţi un tratament, rămâneţi vigilenţi şi supravegheaţi copilul

”Căutaţi cauzele, lăsaţi miturile deoparte!”
Sociologul Hanibal Dumitraşcu demontează mitul gorjean al cifrei apocaliptice a sinuciderilor şi îi sfătuieşte pe localnici să descopere mai degrabă cauzele concrete ale alienării copiilor lor. „Pentru a înţelege un mit local, trebuie să trăieşti în zona aceea. (...) Când nu are explicaţii raţionale pentru ceea ce i se întâmplă, atunci găseşte explicaţii personale, locale. Legenda este reflexul cel mai obişnuit pe care îl avem, noi, oamenii, atunci când ne confruntăm cu un eşec. Părerea mea este că oamenii de acolo ar trebui să se aplece mai serios asupra cauzelor concrete care au împins copiii ăia la sinucidere şi să creadă mai puţin în mituri”, a afirmat sociologul Hanibal Dumitraşcu.

”Legenda este reflexul cel mai obişnuit pe care îl avem, noi, oamenii, atunci când ne confruntăm cu un eşec”, Hanibal Dumitraşcu, sociolog