„ring” vă propune, pentru acest sfârşit de săptămână, un interviu exclusiv cu primul premier numit de către primul parlament liber ales al României postcomuniste. La biroul său din strada Vasile Alecsandri, preţ de mai bine de o jumătate de oră, Petre Roman a discutat, ieri, cu reporterii „ring” despre subiectele fierbinţi: conflictul Rusia - Băsescu, politica externă a României, rezultatele de la bacalaureat sau scandalul Parcului Bordei.

Domnule Roman, cum aţi defini actuala politică externă a României?
Politica externă a României arată prost. Fără direcţie, fără consistenţă, fără coerenţă. România, din păcate, contează mult mai puţin în lumea diplomatică. E o ţară nebăgată în seamă, pentru că nu are o direcţie în care să se afirme. România a fost un bun jucător pe spectrul diplomatic din lume. Astăzi pare că nu are nimic de spus. Nu se face o politică externă care să pună în valoare România, care să promoveze interesele economice ale României. Într-un fel, nu reuşeşte să compenseze prin diplomaţie ceea ce nu se realizează pe plan intern.

Ce se spune despre România în marile Cancelarii?
Mai degrabă nu prea o iau în calcul. Asta e o chestiune. Aici, până la urma urmelor, nivelul nostru de credibilitate ţine, în cea mai mare măsură, de ceea ce se întâmplă în ţară, de ceea ce facem aici. Dacă lucrurile ar merge în România bine, despre România, automat, s-ar vorbi bine. Eu îmi aduc aminte, de exemplu, că în perioada în care România era pe un trend economic ascendent, an după an, se înregistra creştere economică, investiţiile străine erau într-un aflux constant şi semnificativ, despre România se vorbea destul de bine. Or, acum, având în vedere că, iată, toate promisiunile referitoare la combaterea crizei nu s-au îndeplinit, se vorbeşte mai mult despre lucrurile negative. Care sunt informaţiile care creează o imagine deloc plăcută despre România? Românii doresc să emigreze în masă. Este o informaţie adevărată şi foarte dăunătoare, dar e adevărată. Nu putem spune că nu este aşa. În România, nivelul corupţiei este foarte ridicat. A spus-o, zilele trecute, şi ambasadorul SUA într-o manieră destul de dură: avem o problemă de corupţie în legătură cu investitorii. Asta este o ştire foarte rea. Acest cumul de ştiri foarte rele dau imaginea despre România.

Ce notă merită România pentru felul în care se realizează politica externă în acest moment?
Nu prea se face politică externă. Şi declaraţia domnului Baconski, care a spus că va aduce un milion de voturi, fiind ministru de externe. E o declaraţie care nu poate fi văzută deloc cu ochi buni. Poate că a văzut-o cu ochi buni o parte din delegaţii la Convenţia Naţională a PDL-ului. Probabil, dar e o declaraţie cu totul nepotrivită pentru că dă impresia că ne jucăm de-a democraţia şi că, de fapt, în acest tip de democraţie, în România se cam poate face orice.

Cum interpretaţi recentele atacuri din partea Rusiei la adresa preşedintelui Băsescu?
Reacţia Rusiei este una justificată, pentru că a făcut acea declaraţie absolut deplasată. Cui îi servea o declaraţie în care mareşalul Antonescu este oarecum absolvit de marile sale vini? Nu e decât o gafă de proporţii care ne creează probleme, chiar dacă reacţia din partea Rusiei nu a venit imediat, tocmai pentru că România nu e la masa unor dezbateri diplomatice importante. Declaraţii de tipul acesta, pentru că au mai fost şi altele, nu numai că nu ajută România, ci îi creează şi probleme. Noi am mai avut situaţii de genul acesta. Evident, nu numai cu Federaţia Rusă. Amintiţi-vă de declaraţia aceea că „şeful guvernului francez a venit să-şi ia tainul”. Aia nu se uită. Nu uită nimeni în Franţa. Ruşii întotdeauna au marcat puncte ori de câte ori au avut un teren favorabil: un preşedinte al unei ţări din UE a făcut o declaraţie profascistă, aşa o interpretează ei, aşa pare. Reacţia Rusiei nu e una de sinceritate. E o reacţie diplomatică, ce pune un steguleţ. „Aţi făcut o prostie, punem steguleţul. Iată prostia voastră!”. Nu se face deosebire. El e acolo, reprezintă România, prin urmare asta înseamnă că aşa vine vorba despre România. Nu se face o separare. Dacă ar face o asemenea afirmaţie când nu ar fi preşedintele României, evident că nu l-ar mai băga nimeni în seamă. Eram prim-ministru al României eliberate şi România era foarte dur atacată în mediile occidentale pentru situaţia copiilor din orfelinate. Asta a fost o politică absolut nebunească a lui Ceauşescu din cauza faptului că erau interzise contracepţia, avorturile. Situaţia copiilor din orfelinate pe care am găsit-o era criminală, pur şi simplu, iar România era foarte dur atacată pe această temă. Eram în aprilie 1990 într-o vizită oficială în Spania şi vorbeam cu primul-ministru, Felipe Gonzales, un om de o mare anvergură europeană, cu care am devenit apropiat şi, la un moment dat, într-o discuţie cât se poate de prietenească, eu i-am cerut ajutorul şi i-am spus: „Dragă Felipe, mă confrunt cu această problemă, dar asta este strict moştenirea de la Ceauşescu. De ce mă atacă pe mine?" Şi el, departe de a mă încuraja, mi-a spus: „Domnule, ţara e aceeaşi, poporul e acelaşi, tu eşti prim-ministrul al aceleiaşi ţări?” “Da”, i-am răspuns. “Atunci fă-ţi treaba!”

Cum credeţi că este privit preşedintele Traian Băsescu în mediile politice externe?
Nu ştiu cum este privit. Văd doar că el nu este, să spunem, apreciat pentru felul în care se exprimă în raport cu România. Asta este o chestiune care pare clară.

Aveţi idee de ce nu a existat până acum o întâlnire Băsescu - Obama?
Nu mă pot pronunţa. Nu ştiu. Habar n-am. Nu pot decât să constat că nivelul de credibilitate a scăzut.

Domnule Roman, mai departe trebuie să vă întreb ce părere aveţi despre scandalul Parcului Bordei?
La origine sunt nişte foarte, foarte grave disfuncţii şi greşite decizii la nivelul primăriei. Nu înţeleg de ce primăria nu a reacţionat în instanţă mai devreme. Asta nu înţeleg, pentru că instanţa, judecând pe baza probelor care erau la dosar, a decis într-un mod care îi afectează grav pe toţi cetăţenii din Bucureşti. Suma aia ar trebui să o plătească bucureştenii.

Fostul primar Traian Băsescu are vreo responsabilitate pentru această situaţie?
Traian Băsescu poate să răspundă numai în măsura în care, din punct de vedere strict legal, el a comis o infracţiune. Altfel, e degeaba. Problema este că dacă a dat acele semnături în temei legal, chiar dacă ele au avut consecinţe foarte rele, ele sunt legale, prin urmare sunt inatacabile. Nu mai putem reveni asupra acestui lucru. Dacă există dovezi că aceste semnături au fost însoţite de cine ştie ce alte înţelegeri, atunci se schimbă situaţia. Răul a fost făcut ca şi în sute de alte cazuri, iar dovedirea acestui rău nu s-a făcut. Din păcate, bucureştenii vor plăti oalele sparte. Aşa se întâmplă întotdeauna. El consideră că de vină au fost judecătorii. În mod foarte ciudat probabil că şi acum zice acelaşi lucru. Nu ştiu.

Ce spune Petre Roman despre rezultatele de la bacalaureat:
"Şcoala românească este într-o stare de cvasicolaps"
"Pentru mine nu a fost o surpriză, pentru că tabloul real acesta era. Scăderea masivă a calităţii învăţământului în sistemul liceal. Ăsta e un lucru pe care noi, profesorii de la universităţi, îl ştiam foarte bine, pentru că noi lucram cu cei veniţi din licee şi vedeam tot mai masiv tineri, copii, care veneau foarte slab pregătiţi. Prin urmare, nu putea să fie pentru mine o surpriză. Tineretul, dacă se loveşte de tentaţii şi dacă nu este pus la muncă sau dacă nu este îndemnat să se ţină de carte, va cădea pradă acestora şi astfel se creează un fel de delăsare generală. Dacă merge şi aşa, merge şi aşa. Dacă e posibil să obţin diplome universitare şi să nu fac nimic, de ce nu? S-a ajuns în această situaţie cam începând de prin 1998, aş zice mai accentuat. S-a ajuns treptat prin această foarte greşită şi gravă înţelegere a efortului de a învăţa. Am acces la un calculator, învârtesc trei butoane pe calculator şi cu asta nu mai am nevoie de nimic altceva. Profesorii s-au mulţumit şi ei cu puţin, Ministerul Învăţământului a considerat că severitatea, rigoarea nu sunt neapărat necesare şi foarte repede lucrurile s-au prăbuşit. Asta este o firească evoluţie. Stimulezi ideea „se poate şi aşa”. Adică se poate cu mai puţin, cu şi mai puţin, atunci cu şi mai puţin, atunci cu nimic. Şcoala românească este în acest moment într-o stare de cvasicolaps. Nu e chiar colaps, pentru că totuşi profesorii se mai duc la şcoală şi copiii se duc şi ei, dar în ceea ce priveşte calitatea, acolo e chiar colaps.

"De ce îl bagă în seamă? Pentru că, de fapt, România e în prima linie. Federaţia Rusă nu s-ar mai referi la Băsescu dacă el ar vorbi în nume privat."
"Cei care plătesc în realitate sunt elevii, pentru că ei nu au nicio şansă să intre într-un loc de muncă rezonabil, cu un salariu rezonabil cu lipsa de pregătire pe care o au acum."
„Discuţia despre reorganizare a fost făcută iarăşi, ca multe altele, pe picior, fără o bază serioasă şi mai ales cu o motivaţie absurdă: vrem să facem reorganizare pentru ca să accesăm mai multe fonduri europene. Păi, până acum de ce nu aţi accesat? Ce vă lipseşte?"