A fost tot timpul o prezenţă discretă. Un om cu convingeri puternice care însă nu şi-a dorit niciodată să iasă în faţă doar de dragul imaginii. Vladimir Găitan, la fel ca multe alte simboluri ale actoriei româneşti, are de înfruntat o nouă provocare. O lege aberantă ce i-a transformat în plătitori de TVA le serveşte o porţie de umilinţă pe care nu o meritau.

Sunteţi, alături de alte mari nume din teatrul românesc, vizat de noile prevederi ale Codului Fiscal. Toată lumea critică această măsură, cum o vedeţi? Este o măsură îngrozitor de abuzivă. Este o mare prostie. Este o confuzie generală la nivelul ministerului. Eu sunt implicat şi am făcut toate demersurile, inclusiv o contestaţie. Lucrând cu Media Pro, am avut doi ani în care, într-adevăr, veniturile mele au depăşit această sumă datorită telenovelelor în care am jucat, şi acum m-am trezit cu hârtie de la Fisc. Eu trebuie să mă declar plătitor de TVA, deşi nu sunt. Contractul meu cu Media Pro nu specifică nimic de acest TVA. Dacă există această treabă, ea trebuie făcută de angajatorul meu, pentru că eu nu am vândut chiloţi şi sutiene. Nu mi s-a rupt o factură pe care eu am ascuns-o şi nu m-am dus la Fisc să plătesc TVA-ul. Eu am avut un contract în care angajatorul meu şi-a asumat plata tuturor dărilor. (...) Deci, tu, Fisc, n-ai de ce să te îndrepţi împotriva mea, pentru că eu n-am nicio vină. Contractul meu sună foarte clar. În plus, eu mi-am cesionat toate drepturile. Te îndrepţi către angajatorul meu, nu? Teatrul de Comedie, timp de 44 de ani, mi-a plătit tot!

„Prea devreme am trecut de la căruţă la BMW”
Vi se pare că această lege are vreo logică economică sau este o diversiune, se doreşte aruncarea cu noroi în artişti?
Sunt convins că este născută din sărăcie. Din această criză. Timp de patru ani nu am avut niciun fel de abordare economică. (...) Sumele datorate au fost derizorii iniţial, dar acum le-au umflat ei cu penalităţile şi au ajuns astronomice. (...) Eu, dacă va trebui să plătesc aceste sume, urmează să fac un gest public, să-mi dau foc în faţa Ministerului Finanţelor, pentru că nu am de unde să plătesc. Nu am nici eu, nici Marin Moraru, nici Florin Zamfirescu. Toţi suntem sub incidenţa acestui contract. (...) Eu cred că nu au dispărut oamenii înţelepţi din finanţele româneşti. Noi am fost în nişte audienţe şi am explicat foarte clar. (...) Sper ca mintea de pe urmă a românului să câştige în această aberaţie pentru că altfel riscăm să asistăm la o nenorocire. Au fost nopţi când n-am dormit după ce am primit hârtiile astea. Mi-a căzut tavanul în cap. Eu, la 65 de ani, am fraudat Fiscul românesc? Nu se poate aşa ceva!

De unde credeţi că vine aberaţia asta?
Aberaţia asta vine dintr-o răutate, care riscă să devină un blestem pentru noi. Sistemul lui Ceauşescu, aşa cum a fost el, ne-a făcut mai umani. Exista o solidaritate între noi absolut incredibilă. (...) S-au topit nişte etape însă. A fost o disperare după '90 să avem maşina cea mai tare, să ne spargem în vacanţe ş.a.m.d. Ca un popor needucat, am tăbărât pe toate lucrurile astea. Noi prea devreme am trecut de la căruţă la BMW. Eu foarte rar mă mai identific acum cu societatea. M-am retras, foarte rar mai fac declaraţii. (...) Refuz toate sindrofiile deşi sunt invitat peste tot. Nu mai vreau să mă mai duc pentru că totul este atât de fals. Noi suntem chemaţi că dăm bine, în rest suntem improşcaţi cu rahat.

”Sunt un om foarte bolnav”
Cum vi se pare România anului 2011?
Sinistră. Dacă aş fi cu 10 ani mai tânăr, aş pleca fără să mă uit înapoi. Am un băiat care stă la Londra. Stau 10 zile acolo şi vin încărcat de normalitate. Este un oraş în care veveriţele vin şi îţi mănâncă din palmă, iar englezii sunt foarte amabili. O ţară atât de normală şi frumoasă chiar dacă plouă şi bate vântul puternic.

Poate nu e timpul pierdut şi puteţi pleca…
Nu am cum. Depind de multe medicamente. Sunt un om foarte bolnav. (...) Trebuie însă să recunosc că cei de la Spitalul Floreasca, în momentul în care am făcut infarctul, s-au purtat ireproşabil. Dar şi acolo a fost un moment foarte ciudat pe care nu ştiu cum să-l interpretez, pentru că, timp de două zile, coronograful era defect. Eu eram la reanimare, o cameră în care nu te reanimi. În sala aia poţi să mori de 20 de ori. Acolo este o cameră a morţii. Tu stai acolo în fundul gol, umilit, legat la nişte aparate şi cu ace băgate în tine care nu fac altceva decât să anunţe dacă trăieşti sau dacă mori. Eşti un nimeni când ajungi acolo. Te chinuieşti cu o ploscă şi totul este construit să te distrugă psihic. Aparatul era defect de două zile. Într-o noapte m-am ridicat, am scos tot ce era lipit pe mine şi au început să piuie aparatele şi m-au întrebat ce fac. “Plec acasă!”, le-am zis.

Şi aţi plecat?
Nu, pentru că a venit un doctor foarte deştept şi imediat mi-a dat dreptate. Mi-au făcut un sedativ care m-a leguminizat total şi aşa am putut să rezist până au reparat coronograful ca să-mi pot repara vasul ăla şi să-mi pun stentul.

O poveste de umilinţă la Fisc
În încercarea de a-şi rezolva problemele cu ANAF-ul, Vladimir Găitan le-a făcut acestora o vizită. Nu a mers singur, ci însoţit de un alt monstru sacru al ecranului, Marin Moraru. Ce s-a întâmplat acolo este o frescă a relaţiei funcţionar public-cetăţean în ziua de astăzi: “Mă duc la Fisc. Acolo, dau peste o doamnă care este convinsă că trebuie să plătim. Că am încălcat legea. M-am dus acolo cu Marin Moraru şi se uită la noi ca la felu` 14. «Îmi pare foarte rău, dar trebuie să respectaţi legea.» Cum mă simt, la 65 de ani, cu Marin Moraru umblând prin circumscripţii financiare, umilindu-ne. Ce sentiment să mai ai? Decât de umilinţă, umilinţă şi iar umilinţă. Parcă tot sistemul se conjugă spre chestia asta. Să nu îndrăzneşti să te ridici puţin, că apare unul cu un plici uriaş şi îţi aminteşte că eşti o muscă, un gândac ce trebuie să umbli pe jos”.

”Eu cred că, pentru noi, o monarhie constituţională ar fi însemnat foarte mult. Ar fi fost mult mai bine. Ne-ar fi dat o deschidere extraordinară: un guvern tehnocrat, cu oameni deştepţi şi cu un rege cumpătat şi înţelept, cu un comportament absolut impecabil, cum este Mihai. Cum să nu-ţi doreşti un asemenea conducător?

„Ruşii sunt un popor care în istorie au dovedit faţă de noi un dispreţ şi o ură cum rar am întâlnit. Dacă există un popor care ne urăşte cu ardoare, sunt ruşii. Nu ne iubesc şi trebuie să fim foarte atenţi în zona aia.”