Consilierul preşedintelui României, Peter Eckstein Kovacs, declară, într-un interviu pentru ziarul „ring”, că, în eventualitatea în care se va înscrie în competiţia pentru alegerile parlamentare de anul viitor, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania "poate să producă probleme UDMR-ului chiar în a intra în parlament"

În plus, Eckstein Kovacs este de părere că preşedintele i-a arătat un cartonaş galben ministrului sănătăţii, Cseke Attila, iar pe ministrul mediului, Laszlo Borbely, implicat recent într-un scandal de corupţie, îl consideră un om integru.

Preşedintele s-a întrebat, retoric, în ultima sa intervenţie publică, dacă România stă în doi oameni, cu interesele lor meschine, fie că îi cheamă Lajos, Ion sau Gheorghe. Aveţi idee cine este Lajos şi dacă are vreo legătură cu UDMR?
În mod evident, preşedintele nu s-a referit la o persoană în mod concret, ci s-a referit la faptul că această reorganizare administrativă ar atinge interesele unor conducători locali români, dar şi maghiari. Domnul preşedinte a spus foarte clar că UNPR este singura formaţiune politică ce a susţinut şi susţine demersul preşedintelui, ca atare, a dezvoltat ideea unor interese locale şi mărunte care provin de la conducători locali ai principalelor partide. Nu pot să fie aceste interese locale superioare interesului general, care reclamă o reorganizare administrativă.

Cum catalogaţi atitudinea UDMR faţă de proiectul de reorganizare administrativă a ţării?
UDMR-ul este pe undeva coada pisicii în acest guvern, şi nu coada zice pe unde merge pisica. Eu cred că UDMR-ul a fost agreat şi cooptat la guvernare în decursul timpului datorită faptului că a dat oameni serioşi în guvern şi cred că nici acum nu este altfel. Cei din UDMR au interesele lor specifice. UDMR doreşte ca, în regiunea unde maghiarii sunt majoritari pe plan local, să îşi păstreze statutul de majoritari locali şi, ca atare, să conducă ei unităţile administraive mai mici sau mai mari. O altă doleanţă a UDMR-ului ar fi ca o zonă administrativă plasată în nord-vestul ţării, vorbesc de Bihor, Satu Mare şi Sălaj, să formeze o singură entitate, întrucât acolo, chiar dacă maghiarii nu sunt majoritari, au pondere însemnată numeric, deci pot să fie actori politici mai eficienţi. Acestea sunt considerentele pentru care UDMR nu agreează forma în care s-a propus reorganizarea administrativă.

Preşedintele s-a arătat dezamăgit de UDMR, spunând că a primit refuzul Uniunii ca pe o lovitură directă în piept. Îi împărtăşiţi punctul de vedere, este de înţeles supărarea preşedintelui?
Ca să treacă o lege privind reorganizarea administrativă este nevoie de o susţinere a unei majorităţi parlamentare. În acest context, susţinerea sau refuzul UDMR-ului, într-adevăr, este dirimant. Eu cred şi sper că prin discuţii se va ajunge la o soluţie compatibilă cu punctele de vedere ale partidelor care formează arcul guvernamental.

UDMR face o figură bună în actualul guvern?
Situaţia actuală este niţel mai complexă, pentru că se află într-o guvernare în care s-au luat măsuri restrictive ce i-au atins destul de serios pe foarte mulţi români. Cu toată seriozitatea, UDMR-ul şi-a asumat de această dată rolul de a fi părtaş la unele măsuri nepopulare, tăieri de salarii, disponibilizări, închiderea unor spitale. Deci nu cred că această seriozitate, dovedită, cred eu şi în această guvernare, i-ar aduce foarte multe beneficii.

“Cel mai mare pericol este lehamitea alegătorului maghiar”
În aceste condiţii, există şanse ca la alegerile de anul viitor UDMR să rateze intrarea în parlament?
Fără îndoială şi în primul rând nu din cauza Partidului Civic Maghiar, care, din varii motive, s-a erodat într-o mai mare măsură decât UDMR-ul. Dacă intră în competiţie la alegerile parlamentare, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania poate să producă probleme UDMR-ului chiar în a intra în parlament. Proiectul de partid care nu a găsit până acum o confirmare din partea instanţei de judecată, respectiv Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, se pregăteşte să intre în competiţia electorală, şi acest lucru nu poate fi trecut cu vedere. Totuşi, cel mai mare pericol din toate sondajele şi din tot ce se întrevede este lehamitea alegătorului maghiar, care este foarte asemenător cu cel român. Dacă nu sunt comise greşeli majore în perioada ce urmează, atunci cred totuşi că se va rezolva reprezentarea maghiarilor în parlament, iar UDMR va fi în continuare partid parlamentar.

Preşedintele l-a criticat dur pe ministrul sănătăţii, domnul Cseke, căruia aproape că i-a arătat uşa de la ieşirea din guvern...
Domnul preşedinte, în acest caz, a fost un arbitru mai blând, pentru că a arătat un cartonaş galben, nu unul roşu, ca în fotbal când este un contact mai dur. Cartonaşul galben nu a fost arătat numai domnului ministru Cseke, ci şi domnului director al Casei de Sănătate. Problema care a fost sesizată de preşedinte, şi nu numai, este că sunt arierate deosebit de importante faţă de furnizorii de medicamente şi că există chiar certitudinea că în acest domeniu lucrurile merg spre o risipă. Este clar că aici trebuie luate măsuri în chip raţional şi fără excese.

„Cseke se supără sau nu se supără, asta este”
Aşadar, domnul ministru Cseke nu ar trebui să se supere pentru criticile aduse de preşedinte?
Se supără sau nu se supără, asta este. Acesta a fost punctul de vedere al preşedintelui. Primul-ministru are cuvântul hotărâtor în aprecierea unui membru al Cabinetului, dar părerea preşedintelui este una avizată.

Cât de sensibil este electoratul maghiar atunci când apar scandaluri de genul celui în care a fost implicat un alt ministru UDMR, domnul Borbely, ministrul mediului?
Eu cred că acest caz a reprezentat mai mult un scandal mediatic întrucât este clar că numele domnului ministru Laszlo Borbely a apărut într-un dosar al DNA-ului, dar nu are nicio calitate de învinuit, de inculpat, de persoană împotriva căreia a început urmărirea penală. Are un statut de martor, de persoană al cărei nume a apărut în dosar, ca atare, cred că dimensiunea care s-a dat în mass-media a fost una exagerată. Recepţionarea acestui scandal de către electoratul maghiar a fost una moderată şi la justa realitate a ceea ce s-a întâmplat.

Dumneavoastră în ce relaţii sunteţi cu domnul Borbely, ce părere aveţi despre dânsul?
Ne cunoaştem de mai bine de 20 de ani, relaţiile nu pot fi catalogate ca fiind unele de prietenie. Sunt de colegialitate, şi domnul Borbely a urcat în ierarhia UDMR până la locul 2. Este singurul vicepreşedinte al UDMR-ului, niciun alt partid nu are un vicepreşedinte atât de puternic şi cu competenţe foarte clar conturate precum domnul Borbely. Ascensiunea domniei sale s-a datorat seriozităţii şi capacităţii organizatorice deosebite de care a dat dovadă în decursul timpului. Eu spun că a progresat datorită seriozităţii, iar prin sintagma de seriozitate înţelegem şi faptul că a dovedit integritate din punct de vedere moral, material. Niciodată în cei 20 de ani nu a avut probleme ca numele lui să fie legat de vreo afacere necurată. El gestionează sute de milioane de euro, iar o reparaţie de 20.000 de euro nu este o sumă la care cineva care gestionează sume imense de bani să ajungă să fie tentat. Dar, până la urmă, justiţia este cea care îşi va spune cuvântul.

“Poate chiar ar trebui o nouă Constituţie”
Există şanse reale ca revizuirea Constituţiei să se producă în viitorul apropiat?
Sunt şanse ca până la viitoarele alegeri să aibă loc revizuirea Constituţiei. Sunt foarte hotărât în părerea mea că avem mare nevoie de revizuirea Constituţiei, poate chiar ar trebui o nouă Constituţie, dar asta este mult mai greu de realizat. Sunt convins de necesitatea acestui lucru. Cu privire la realizarea ei, eu am participat, ca parlamentar, în comisiile care au redactat proiectul de medificare, deci vorbesc în cunoştinţă de cauză. Sunt şanse, pentru că sunt nişte prevederi constituţionale care au fost interpretate foarte diferit, ceea ce nu este de dorit în cazul unei Constituţii, care trebuie să fie foarte clară, neinterpretabilă şi să prevadă toate situaţiile ce se pot ivi în context politic şi social. O modificare este absolut necesară. Ea poate să fie realizată până la alegeri numai în baza unor negocieri între putere şi opoziţie. Aici depinde de apetitul principalelor forţe politice de a pune rânduială în prevederile constituţionale.

Ştiţi cumva dacă domnul Leonard Orban, consilier al preşedintelui, va fi numit în toamnă la conducerea noului minister pentru administrarea fondurilor europene? Îl consideraţi potrivit pentru a ocupa acest post?
Leonard Orban este un specialist nu de primă mână, ci de excelenţă în acest domeniu. Dacă doreşte el sau dacă va fi numit, este o chestiune care mă depăşeşte.

„UDMR-ul şi-a asumat de această dată rolul de a fi părtaş la unele măsuri nepopulare, tăieri de salarii, disponibilizări, închiderea unor spitale.”

„Cartonaşul galben nu a fost arătat numai domnului ministru Cseke, ci şi domnului director al Casei de Sănătate.”

„Sunt şanse ca până la viitoarele alegeri să aibă loc revizuirea Constituţiei.”