Actori celebri au existat dintotdeauna, indiferent dacă au provenit din teatru sau din cinematografie. Şi pentru că modelele trec odată cu anii, „ring” vă propune o întoarcere în trecut, când afişele Bucureştiului erau ţinute de artişti precum Matei Millo sau Aristizza Romanescu.

Scena dramatică românească are o incontestabilă tradiţie, actorii care au încântat ani de-a rândul publicul iubitor de teatru evidenţiindu-se prin talentul care le-a dat posibilitatea de a aborda o largă paletă interpretativă. Spectatorul din ziua de azi este obişnuit, în mod firesc, cu artiştii contemporani. Cine însă mai evocă actori care, spre exemplu, au fost contemporani cu poetul şi dramaturgul Vasile Alecsandri? Şi totuşi, numele unora dintre ei a învins prăpastia săpată de trecerea timpului. „ring” dă la o parte cortina prăfuită a scenei de odinioară pentru a redescoperi marile talente dramatice căzute în uitare.

Scena 1: Matei Millo, maestrul interpretării pieselor „bardului de la Mirceşti”
Marele actor Matei Millo (1814-1896) a fost un împătimit al scenei şi unul dintre artiştii care au introdus pe scenele româneşti stilul realist, ca opoziţie a stilului declamator, considerat perimat. A studiat în străinătate şi, după întoarcerea în ţară, a interpretat mai multe roluri din literatura dramatică a lui Vasile Alecsandri. Dintre rolurile care l-au făcut celebru sunt de amintit travestiurile Chiriţa, Mama Angheluşa sau Baba Hârca, dar şi Shylock din „Neguţătorul din Veneţia” al lui Shakespeare sau Sancho Panza din „Don Quijote”, de Cervantes. A fost pentru o perioadă şi directorul Teatrului Naţional din vechea amplasare din Piaţa Teatrului.

Scena 2: Mihail Pascaly, primul Hamlet al Naţionalului
Mihail Pascaly (1830-1882) a fost primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet. Premiera piesei lui Shakespeare a avut loc pe scena Teatrului Naţional la 21 iulie 1861. Se spune că a fost un adorat al teatrului bucureştean, un adept al interpretării declamatorii, cu ajutorul căreia cucerea inimile spectatorilor. În repertoriul artistului se află piese precum „Muschetarii”, „Don Juan de Marana”, „Jianul haiducul”, „Moartea lui Brâncoveanu” sau „Idiotul”. A fost directorul Teatrului Naţional până în 1877.

Scena 3: Aristizza Romanescu – Manolescu, regina teatrului românesc
Aristizza Romanescu (1854-1918) a fost artista care, practic, a stăpânit trei decenii scena teatrului românesc cu roluri care au făcut-o celebră în epocă. Şi-a început cariera la 18 ani, când a debutat pe scena teatrului din Craiova, în trupa cupletistului I.D. Ionescu. În 1877 a fost angajată de Societatea Dramatică din Bucureşti şi a evoluat pe scena Teatrului Naţional în piese precum „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „Othello”, „Romeo şi Julieta” sau „Macbeth”. A fost profesoara marilor actriţe Maria Ventura, Lucia Sturdza-Bulandra şi Maria Filotti.

Scena 4: Petre Liciu, o stea care s-a stins prea repede
În scurta sa viaţă, marele actor Petre Liciu (1871-1912) a fost unul dintre acei puţini artişti care au cunoscut cu adevărat triumful pe scenă. A studiat, printre altele, la Conservatorul de Artă Dramatică din Paris şi şi-a perfecţionat cunoştinţele cu studii de istoria şi filosofia artelor la Sorbona. A fost actor al Teatrului Naţional din Bucureşti din 1892, printre rolurile în care a excelat numărându-se cele din piesele „Othello” (unde l-a întruchipat pe Casio), „Les affaires sont les affaires”, de Mirabeau (cu rolul Isidor Lechat), „Romeo şi Julieta” (rol Mercutio), sau „Hamlet”, în care a deţinut rolul principal. Însuşi Nicolae Iorga l-a considerat unul dintre cei mai mari artişti ai scenei româneşti.

„Intenţia mi-era să nu las nimic în urma mea, ba, să împiedic chiar şi pe alţii să-mi fixeze numele. Au intervenit stăruinţe şi mi-am schimbat părerea, dar dacă scriu aceste note, o fac cu scopul ca pe cei atraşi spre teatru de aparenţe mincinoase să-i întoarcă înapoi (...).”, Aristizza Romanescu-Manolescu

Sursa: Victor Bilciurescu, „Bucureşti şi Bucureşteni de ieri şi de azi”, Editura Paideia 2003

1852 este anul inaugurării Teatrului Naţional din Bucureşti, pe scena căruia au jucat cei mai mari actori dramatici ai României.