Nu sunteţi curioşi să aflaţi ce mai fac mai marii de ieri şi cum sau stins marile scandaluri? “ring” vă propune o serie de articole despre aceste personaje care au avut o influenţă decisivă, de multe ori nefastă, în ceea ce înseamnă traiul de acum al românilor. Astăzi: jocul Caritas şi patronul Ioan Stoica.

Bogaţii României postdecembriste sunt mereu subiect de discuţie în mass-media mai ales pentru că averile lor i-ar face invidioşi pe mulţi magnaţi din Occident. Cum a fost posibil ca dintr-o ţară săracă să apară rapid milionari în dolari este un mister doar pentru cei care nu vor să îşi mai aducă aminte de jocurile Caritas, Gerald, Mondoprosper, Philadelphia, aşa-zisele fonduri de investiţii FNI şi FNA, dar şi băncile falimentate precum Dacia Felix, Banca Internaţională a Religiilor şi Bancorex. Demersul nostru nu este unul justiţiar, pentru că nu putem avea pretenţia că ar mai putea face cineva dreptate milioanelor de români păgubiţi de o mână de compatrioţi influenţi în complicitate cu autorităţile.

Jocul despre care se vorbea la CNN
Românii din anii ‘90 nu auziseră de Charles Ponzi, infractorul american de la începutul secolului trecut, şi nici de schema sa prin care păcălise o mulţime de oameni. Autorităţile române din acea vreme nu au reacţionat când Ioan Stoica, un contabil anonim din Făgăraş, a dezvoltat, între 1992 şi 1996, una dintre cele mai mari escrocherii bazate pe principiile lui Ponzi. Stoica a început, în 1991, jocul Caritas în Braşov sub forma unui circuit de ajutor reciproc, însă nu a avut prea mare succes. Cu ajutorul unui ziar local în care urma să se publice listele de câştigători, jocul a fost mutat la Cluj şi de-abia din acel moment Caritas a devenit atât de popular încât şi postul de televiziune CNN a făcut un material în acea vreme despre el.

Partidul Democrat + CARITAS = LOVE
Mutat la Cluj, jocul lui Stoica avea nevoie de un sediu. Astfel, Caritas a fost găzduit în sediul Partidului Democrat, astăzi Partidul Democrat Liberal. Şeful organizaţiei judeţene PD din acea perioadă era Iuliu Păcurariu, deputat între 1996 şi 2000 şi senator de Cluj între 2000-2004. Ulterior, până în 2007, Păcurariu a fost numit consilier al ministrului de interne Vasile Blaga. Şeful său pe linie de partid Emil Boc nu l-a uitat şi l-a numit în 2009 consilierul său şi imediat l-a avansat la rangul de consilier de stat în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru. Păcurariu este totodată preşedintele comisiei care stabileşte ce proiecte de infrastructură se vor finanţa în judeţe din banii guvernului.

500.000 de jucători, câţiva câştigători
Între 1992 şi 1994, Stoica a reuşit să convingă peste 500.000 de români din toată ţara să depună bani la Caritas. Câştigul firmei lui Stoica provenea dintr-un comision pe care îl lua procentual din fiecare câştig. Puţini români obişnuiţi au reuşit să câştige suma de opt ori mai mare promisă de Stoica şi jocul s-a prăbuşit. Cert este că un număr mare de politicieni, poliţişti, dar mai ales cadre ale SRI au profitat de pe urma Caritas şi i-au grăbit căderea, de altfel inevitabilă.

Destinul lui Stoica
După ce timp de doi ani, majoritatea influenţilor momentului îşi făcuseră plinul de la Caritas, Ioan Stoica a fost arestat şi condamnat la şapte ani închisoare, însă eliberat după nici doi ani. De atunci, nimeni nu a mai ştiut nimic cu certitudine despre patronul Caritas. Se spune că, după eliberarea din închisoare, Stoica nu mai avea bani şi că a trăit dintr-o pensie de mizerie şi din mila oamenilor. Unii au spus că ar fi murit, însă alţii spun că ar trăi în sărăcie într-un sat din nordul Moldovei. Cert este însă că procesele între deponenţii Caritas şi autorităţile române care au permis escrocheria contabilului Stoica continuă şi astăzi.

1,2 miliarde de dolari au fost depuşi în timpul jocului în conturile firmei deţinute de Ioan Stoica.

500 de milioane de dolari este datoria pe care fostul Caritas o are în prezent către deponenţi.