Colapsul financiar pare inevitabil. Ieri, agenţia de evaluare Standard & Poor's a scăzut ratingul Italiei cu o treaptă, de la ”A+” la ”A”, sporind îngrijorările referitoare la criza datoriilor în Europa. Conform estimărilor economiştilor chestionaţi de ”ring”, decizia de retrogradare a Italiei va afecta România, în primul rând, printr-o creştere a costurilor împrumuturilor.

Decizia S&P a spulberat optimismul uşor declanşat peste noapte de ştirile că Grecia este aproape de un acord pentru a continua să primească fonduri de la UE şi FMI şi că Brazilia este dispusă să ajute Europa cu 10 miliarde de dolari prin intermediul FMI. Cei mai pesimişti specialişti în economie nu se feresc să spună că urmează un 11 septembrie al burselor, o apocalipsă în piaţa financiară, iar, în final, un nou război mondial.

România ar putea reintra în recesiune
”To big to save”. Italia este atât de mare încât nu există resurse pentru a fi salvată, este de părere profesorul de economie Daniel Dăianu. Fostul ministru de finanţe consideră că răul cel mai mare pentru economia României va rezulta din înăsprirea costurilor pentru finanţare. ”România ar trebui acum să plătească ce a împrumutat cu ceva timp în urmă. Dacă s-a împrumutat, de pildă, cu puţin peste 5%, acum ar trebui să se împrumute cu peste 6%. Riscul cel mai mare este ca pieţele financiare să reîngheţe dacă vom avea un faliment dezordonat al Greciei şi să asistăm la o nouă intrare a României în recesiune”, a declarat Daniel Dăianu pentru ”ring”. Economistul avertizează că Europa se află într-o situaţie foarte dificilă, iar disputele politice nu fac decât să împiedice planurile de relansare economică. ”Euro poate fi salvat, dar la mijloc este o decizie politică. Pentru a salva euro ar trebui ca UE să aibă o trezorerie comună, instrumente de amortizare a şocurilor la nivelul Uniunii Monetare, care să ajute ţările aflate la ananghie. Acum poate să fie Grecia, Italia, s-ar putea ca peste 10 ani să fie o ţară din nord, niciodată nu ştii pentru că nimic nu e dat de la Dumnezeu. Un astfel de mecanism presupune modificări de funcţionare a Uniunii Monetare, modificări de legislaţie şi în primul rând o decizie politică. Din păcate, decizia politică este pusă sub semnul întrebării şi asta loveşte cel mai mult euro”, consideră Dăianu.

„Grecii sunt trataţi ca nişte «suboameni»“
În opinia fostului ministru al finanţelor, situaţia economică pe care o traversează astăzi Europa poate fi comparată cu perioada interbelică. ”Criza a adus atunci nu numai protecţionism, conflicte comerciale sau războiul valutelor, a adus şi al Doilea Război Mondial. Au venit partide extremiste, naziştii au ajuns la putere şi am avut al Doilea Război Mondial. Nu poţi să laşi Grecia de izbelişte. Ar fi un precedent foarte periculos. Oamenii vor crede că aşa se va întâmpla şi cu Portugalia, Irlanda sau cu Italia. Atunci, totul se duce de râpă. Din păcate, europenii uită că pacea şi reconstrucţia au fost asigurate de acest proiect comun, uită că este nevoie de solidaritate, iar în Germania există o stare de spirit potrivnică. Nu poţi să îi tratezi pe greci ca pe nişte «suboameni». Mi se pare îngrozitor ce se întâmplă. Guvernele din Grecia au ce să îşi reproşeze, dar dacă vor fi trataţi ca nişte suboameni, nu va fi în regulă. Uitaţi-vă cum li se spune că trebuie să îşi vândă insulele. La fel sunt trataţi şi românii. Aşa înţelegem ascensiunea partidelor extremiste de dreapta. De fapt, reînviem strigoii trecutului.”

”Singurele soluţii: inflaţie de 10-15% pe an sau război”
Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că recenta retrogradare a Italiei de către S&P prevesteşte vremuri teribile pentru populaţia Europei. Şi el găseşte similitudini între actuala situaţie economică a Europei şi cea dinainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. ”S-a ajuns într-un punct în care nu mai există decât două soluţii: ori inflaţia este adusă la 10-15% pe an, pentru a putea fi aborbite imensele datorii acumulate, ori începe războiul. Îi spui: «Băiete, trebuie să faci sacrificii în numele unei cauze». Că e vorba despre terorism sau altceva nici nu mai contează, ceva trebuie inventat. În istorie nu există altă abordare, să nu credem că este ceva nou. Există şi un vinovat: băncile, care, dacă ar putea fi puse la zid, poate s-ar mai putea face ceva. Dar asta ar însemna ca băncile să dea faliment şi acest lucru nu se doreşte, astfel că trebuie să plătească alţii. Până acum au fost bune de plată statele, dar au ajuns într-un punct în care nu mai pot plăti. Italia are cea mai mare datorie din lume, după Japonia şi SUA, şi este imposibil de plătit. Problema este că în fiecare zi se acumulează noi datorii şi până la urmă situaţia va exploda. În doi ani le-a fost pus atât de mult de plată încât nu mai pot plăti şi atunci nu mai există decât aceste două soluţii. Italia este într-o situaţie foarte severă, nu este Grecia, nu poate fi ajutată. Deci începe bâlciul. România nu contează în această poveste, va fi călcată în picioare ceva mai serios decât este acum. Să nu ne închipuim cumva că România este ajutată”, ne-a declarat Ilie Şerbănescu. Acesta îi sfătuieşte pe români să îşi păstreze economiile în lei, euro sau dolari. ”Ce pierzi dintr-o parte să câştigi din cealaltă, pentru că nu există alte opţiuni”, a mai adăugat Şerbănescu.

”Standard & Poor's spulberă lumea”
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, nu vede cu ochi buni decizia de retrogradare a Italiei anunţată de S&P. ”După ce au greşit imens că nu au prins criza din Japonia, Asia şi această criză, acum spulberă lumea de la un capăt la altul, degradând ţări şi companii. De asta nu au mai putut SUA, că au degradat ei ratingul de ţară. După ce au făcut asta a urmat criza bursieră din 4 august, care s-a produs din cauză că atunci când au apărut 2.500 de miliarde de dolari în trezoreria americană, au scos toţi banii din bursă şi s-au repezit să cumpere bonuri de TVA americane. Nu au mai putut ei de ratingul american”.

”Dispariţia euro, o sperietoare”
Consultantul financiar Ionel Blănculescu nu se arată îngrijorat de reducerea ratingului Italiei. ”Este a treia putere economică din UE şi are capacitatea tehnologică şi industrială să îşi acopere acele datorii. Nu este nici pe departe cazul Greciei, care în afară de turism nu are nimic. Blănculescu spune că dispariţia monedei euro este un subiect fals, o sperietoare, care, de fapt, ascunde lupta pentru recuperarea banilor de către marile bănci din Germania, Franţa sau Italia. ”Aparent, Germania şi Franţa doresc foarte mult să salveze Grecia, dar, de fapt, vor să salveze banii băncilor din Germania şi Franţa. Bănci mari din aceste ţări au cumpărat obligaţiuni şi titluri de stat din Grecia de-a lungul anilor şi acum au acolo o expunere de peste 100 de miliarde de euro. Aceste state nu vor decât să îşi salveze banii lor. (...) De aici, toate aceste turbulenţe şi această dorinţă de a salva Grecia. Totul porneşte de la lobby-ul bancar, cel care ajută în campaniile electorale şi în acelaşi timp cere să fie ajutat în momentul în care este la ananghie. Ei fac presiuni pe politicienii din Franţa şi Germania să recupereze banii din Grecia, numai că nu mai pot fi recuperaţi de acolo, pentru simplul motiv că nu mai există, şi atunci dăm bani Greciei de la toţi contribuabilii europeni, prin acel fond de stabilitate financiară, ca să îi luăm înapoi. Principiul este că luăm de la toţi şi dăm la puţini, adică la băncile germane şi franceze. Nu îi interesează euro sau Grecia, ci banii băncilor, atât. Vin cu această sperietoare ca să arate că, dacă nu salvează Grecia, sare euro în aer, ceea ce este fals.”