Veste bună pentru bucureşteni: lucrările la sediul Bibliotecii Naţionale se vor încheia până la sfârşitul lunii viitoare. Pe lângă cele peste 12 milioane de cărţi, clădirea ultramodernă se va mândri şi cu numeroase săli de lectură şi de spectacol, cafenele, un restaurant, o grădiniţă, iar surprizele nu se opresc aici.

Construcţia celei de-a doua clădiri din România ca mărime, după Palatul Parlamentului, a început în anul 1986. După revoluţie, lucrările au fost întrerupte, iar sediul Bibliotecii Naţionale a României, de pe Bulevardul Unirii, a fost lăsat în paragină. Însă lucrările a fost reluate în urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate. Acum sunt pe ultima sută de metri, urmând a fi gata până la finele lunii viitoare. De altfel, clădirea adăposteşte, în prezent, aproximativ 650.000 de cărţi din totalul de peste 12 milioane de volume şi este posibil ca, după recepţie, biblioteca să fie deschisă parţial.

12 săli de lectură şi o aulă de 400 de locuri
La intrarea principală vor exista şi două fântâni-cascadă cu lumini, precum şi jardiniere cu flori. În plus, coloanele bibliotecii vor fi iluminate. Şi asta nu este tot. „Biblioteca are 12 săli de lectură, opt de conferinţe, o aulă de 400 de locuri. La primele două niveluri sunt spaţiile publice multifuncţionale, sălile de conferinţe, de expoziţie, librăriile, patru cafenele, un restaurant, o grădiniţă pentru copiii angajaţilor, cabinet medical, tipografie şi serviciul de primire şi expediere cărţi. O bibliotecă naţională are schimburi permanente cu bibliotecile naţionale, cel puţin din Europa, şi cu cele din ţară. Marea suprafaţă va fi ocupată de depozitele care vor adăposti aproximativ 12 milioane de cărţi şi va asigura rezerva pentru următorii 50 de ani. Terenul ocupat de clădirea bibliotecii are cinci hectare, iar suprafaţa desfăşurată a clădirii este de 120.000 de metri pătraţi, adică o treime din Palatul Parlamentului. Aici există şi adăpost în caz de dezastre”, ne-a spus Eliodor Popa, arhitectul proiectului.

Acces la internet şi obstacole pentru hoţi
Bucureştenii vor avea acces gratuit la internet. În sălile de lectură vor exista mese speciale cu lămpi pentru citit şi prize pentru internet. Totuşi, se va face şi un control electronic. Vor exista aparate speciale ce vor avertiza acustic în cazul în care cineva încearcă să iasă cu vreo carte din clădire. Mai mult, biblioteca derulează un amplu program de digitalizare a cărţilor, pe care le va trece în format electronic.

Vom vedea piese de teatru şi filme
Arhitectul Eliodor Popa ne-a explicat că în cadrul Bibliotecii Naţionale „există şi sală de lectură pentru copii, ludotecă. Pot fi organizate grupuri de studenţi, elevi, cercuri literare. Aula poate găzdui şi spectacole, chiar de teatru modern, un concret de cameră, poezie şi chiar filme. Are şi cabină de proiecţie. Unele săli au cabine de traduceri simultane”.

Va avea o megaparcare
Bucureştenii care vor veni la Biblioteca Naţională pentru lectură, pentru expoziţii şi spectacole sau pentru a se relaxa la una dintre cafenele vor putea uita şi de grija locului de parcare. „Vor exista parcări pe toate laturile bibliotecii, cu aproximativ 500-600 de locuri”, ne-a explicat Andrei Ioniţă, director coordonator al lucrării, din cadrul firmei Aedificia Carpaţi.

Încăpere înaltă de 40 de metri
Cel mai impunător spaţiu al bibliotecii, atriumul, înalt de 40 de metri, va avea până şi pardoseală din sticlă cu litere gravate ce vor fi evidenţiate cu ajutorul luminilor. „Se aprind luminile şi fondul pe care sunt literele apare mat, iar literele se vor citi cu ajutorul luminilor. Avem şi plafoane asemănătoare”, a afirmat arhitectul. Atriumul este dotat cu două lifturi panormanice, îmbrăcate în sticlă, vor urca spre rafturile de cărţi. În plus, clădirea dispune şi de lifturi şi toalete pentru persoanele cu dizabilităţi.

„Biblioteca Naţională rezistă şi la cutremure de 8 grade pe scara Richter şi la incendii.”, Andrei Ioniţă, director coordonator al lucrării

Sticlă ce protejează de soare şi vânt
Noul sediu al bibliotecii a fost construit după normele europene. „Ca arhitectură, e o clădire postmodernă care a păstrat pe zonele centrale o arhitectură clasică, cu coloane care se proiectează pe un ecran neutru de sticlă. Am creat şi un perete dublu din sticlă ce protejează de razele soarelui, de vânt. De fapt, clădirea a suferit modificări mari din punct de vedere al arhitecturii, dar şi din punct de vedere al instalaţiilor. Fondul de carte este considerat patrimoniu şi trebuie păstrat în condiţii de climă controlată, soarele nu trebuie să pătrundă la ele pentru că le distruge, iar clădirea nu a avut un ansamblu de instalaţii care să asigure condiţiile necesare”, ne-a explicat arhitectul Eliodor Popa.

2 ani şi şase luni au trecut de când au reînceput lucrările la noul sediu al Bibliotecii Naţionale.

104 milioane de euro, din fonduri europene, reprezintă valoarea totală a investiţiei în acest „mall” cultural.