Fostul antrenor al naţionalei feminine de baschet afirmă că, deşi regretă tragica dispariţie a lui Chauncey Hardy, România nu trebuie blamată pentru un caz izolat de violenţă.

Stacey Tremayne Nolan, noul antrenor al divizionarei A Nova Vita Târgu Mureş, a ajuns în România acum trei ani, a pregătit pe BC Sepsi Sf. Gheorghe, apoi pe BC ICIM Arad, cu care a câştigat, sezonul trecut, la pas cupa şi campionatul României, dar şi un trofeu european, Liga Europei Centrale. În vară, Nolan a pregătit tricolorele la turneul de baraj pentru calificarea la Campionatul European. Tehnicianul a acceptat să discute cu „ring” despre cazul lui Chauncey Hardy, baschetbalistul american ucis într-un club din Giurgiu.

Domnule Nolan, sunteţi marcat de ce a păţit Chauncey Hardy, conaţionalul dvs?
Sunt mâhnit, dar nu ştiu dacă marcat. Este o tragedie, dar astfel de lucruri se întâmplă peste tot în lume. Din păcate.

Multă lume spune că imaginea României are de suferit după asemenea manifestări...
E posibil, dar să fim serioşi... După cum spuneam, asemenea necazuri se petrec în toată lumea. Numai în America sunt, zilnic, zeci de astfel de incidente. Nu neapărat cu sportivi drept victime, dar pierderi de vieţi omeneşti se înregistrează. România e o ţară minunată. Nu cred că, din cauza unei situaţii izolate, care se întâmplă o dată la câţiva ani, trebuie generalizat şi spus că România este o junglă, o ţară nesigură.

Dvs nu aţi avut necazuri aici?
Sunt din 2009 în România, am lucrat în mai multe oraşe, dar nu am păţit nimic niciodată. Am avut un singur conflict minor cu o persoană, dar nu s-a soldat cu niciun fel de violenţă. S-a rezolvat prin dialog.

Deci se poate şi prin dialog...
În general, chiar dacă e vorba de o gelozie, de o fată, sau de o jignire, trebuie căutat dialogul. Să presupunem că o persoană te jigneşte, acuzându-te că te-ai apropiat de iubita lui într-un club sau că ai schiţat un dans cu ea, poţi foarte uşor să-ţi ceri scuze, să explici că nu ai ştiut că respectiva este iubita cuiva şi să te retragi. Dacă însă eşti orgolios şi răspunzi şi tu, fie şi pe un ton agresiv, se poate ajunge uşor la violenţe. În ce priveşte situaţia de la Giurgiu, nu ştim toate detaliile, dar e posibil ca şi Chauncey să fi greşit, să fi avut o astfel de atitudine care a putut părea sfidătoare, dar asta nu justifică o crimă, nu trebuia să se ajungă până acolo. Repet însă: acestea sunt doar presupuneri, cine ştie dacă se va afla vreodată purul adevăr despre ce s-a întâmplat în acea noapte.

După tragedie v-aţi gândit vreo clipă să părăsiţi România?
Niciodată. Mă simt foarte bine aici şi îmi place ţara. Vreau doar să fiu sănătos, ca să pot munci şi să am performanţe cu echipa mea.

Împuşcat de rivali
Trei evenimente cutremurătoare s-au întâmplat în 1989, când Stacey Nolan avea 17 ani. Mai întâi i-a văzut pe prietenii săi cei mai buni şi pe logodnicul mătuşii sale mitraliaţi de o bandă rivală. Stacey a scăpat pentru că era la 500 de metri de locul crimelor. Apoi, el însuși a fost în bătaia puştilor rivale la o petrecere. A scăpat doar cu nişte cicatrice superficiale. În momentul în care şi unchiul său a fost împuşcat grav, din balta de sânge a rugat-o pe mama lui Stacey să-l ducă departe de cartierul blestemat. A fost momentul în care Nolan s-a apucat de baschet.

„Cine a făcut o crimă trebuie să plătească pentru ea. Sper ca poliţia să soluţioneze bine cazul lui Chauncey.”