Primul recensământ de la intrarea României în Uniunea Europeană a început ieri, iar problemele nu au întârziat să apară.

Bugetul pentru realizarea mult-aşteptatului recensământ al populaţiei şi locuinţelor nu este nicidecum unul modest, depăşind 45 de milioane de euro. Doar anul acesta, Institutul Naţional de Statistică (INS) a cheltuit aproximativ 4,6 milioane de euro pe formulare şi materiale de popularizare, printre care şi pixuri, genţi şi ecusoane. Şi la câţi bani s-au cheltuit în acest sens, era de aşteptat ca totul să meargă strună. Totuşi se pare că echipamentele recenzorilor lasă de dorit, chiar dacă au costat o „căruţă” de bani.

Nevoiţi să scrie pe... pereţi
Genţile albastre, folosite pe post de mape, le dau mari bătăi de cap recenzorilor. „E bătăie de joc! Geanta e din PVC, ca sacii de rafie. Dacă un om nu vrea să primească recenzorul în casă, completezi afară. Dar în ce condiţii?! La recensământul trecut s-au dat mape dintr-un material rigid. Le puteai pune pe genunchi, să scrii omeneşte”, ne-a mărturisit D.D., un recenzor din Capitală căruia îi vom păstra anonimatul. În cazul în care interviul va fi făcut în faţa uşii, singura soluţie a recenzorului va fi să sprijine geanta-mapă de perete şi astfel să completeze răspunsurile la cele aproximativ 100 de întrebări. Un alt recenzor a povestit, recent, pe blogul său, că geanta pe care a primit-o era descusută într-un colţ, iar recenzorul-şef i-a recomandat să o prindă cu un ac de siguranţă . Am solicitat clarificări de la INS referitor la problemele recenzorilor, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

Instruire pe ultima sută de metri
Pentru munca depusă pe teren, recenzorii primesc câte 50 de lei/zi. Recenzorul D.D. ne-a explicat că a primit manualul recenzorului şi un ghid al formularelor cu doar 36 de ore înainte de începerea recensământului, fiind vorba despre aproximativ 200 de pagini de citit. „Am făcut o instruire. Au venit şi ne-au explicat, dar nu ştiam cu ce se «mănâncă» până nu am văzut şi manualul. Totuşi, sunt foarte mulţi pensionari care s-au înscris ca recenzori. Când citesc acest manual cu instrucţiuni, dacă au la dispoziţie atât de puţin timp?”, se întreabă D.D.

Date personale pentru campania electorală?
Dacă am da crezare zvonurilor potrivit cărora scopul recensământului nu ar fi cel declarat, ci colectarea de date personale foarte folositoare în campania electorală care se apropie, atunci modul dezastruos în care a fost organizată această acţiune confirmă supoziţiile.

Au ajuns în vizorul guvernului
Prima zi a recensământului a fost plină de scandaluri. Înainte de a-şi începe activitatea, peste 1.000 de recenzori au renunţat. Peste 500 de persoane din judeţul Constanţa au abandonat, o cifră asemănătoare înregistrându-se şi în Bihor. Totodată, alţi 100 de recenzori din Craiova s-au retras pe motive de sănătate, de incompatibilitate sau pentru că au fost repartizaţi în cartiere de la marginea oraşului. Premierul Emil Boc a anunţat, ieri, că guvernul va analiza situaţia retragerii recenzorilor, urmând să fie luată o decizie în acest caz.

Solicitarea CNP-ului, considerată ilegală
Mai mulţi senatori PSD au atenţionat ieri că unele date colectate în timpul recensământui ar putea fi folosite de putere pentru a frauda alegerile. „Românii sunt obligaţi să dezvăluie recenzorilor codul numeric personal, în condiţiile în care există întrebări referitoare la data şi locul naşterii şi la alte elemente de identificare. Puterea nu are argumente convingătoare pentru a susţine o astfel de măsură. Eu cred că vor să vadă, de fapt, cine sunt cei care nu se vor prezenta aproape sigur la vot, pentru a vota alţii în locul lor”, a declarat senatorul PSD Dan Şova.

„În urma recensământului vom afla câte persoane sunt apte de muncă, câţi şomeri există, câţi pensionari şi care este nivelul de pregătire al populaţiei.”, Vergil Voineagu, preşedinte INS